De pe una dintre colinele Buiucanilor veghează asupra Chișinăului biserica închinată Sf. Apostol Andrei, unicul sfânt lăcaș cu acest hram din capitală.
În ziua prăznuirii acestui mare propovăduitor și încreștinător al neamului nostru, am poposit aici pentru a împărătși bucuria sărbătorii cu enoriașii sfintei biserici.
Încă din prag am fost întâmpinați de frumusețea imnelor și a rugăciunilor de laudă, înălțate către cer de numeroșii credincioși călăuziți de părintele paroh Prot. Mitr. Serghei Răileanu și Pr. Eugen Răileanu.
Nu cred că există suficiente cuvinte pentru a reda atmosfera de cea mai înaltă ținută duhovnicească și dragostea cu care creștinii, în desăvârșită unire trăiau măreția evenimentului.
Ca un păstor iubitor de turma încredințată spre păstorire, părintele Serghei a vorbit drept-măritoarei adunări despre semnificația evenimentului și despre rolul și locul Sfântului Apostol Andrei în viața fiecăruia dintre noi și ale cărui rugăciuni în fața Dreptului Judecător sunt grabnic ajutătoare și de mare folos pentru mântuirea sufletelor.
Mai târziu, apropiindu-se “cu frică și cu cutremur”, credincioșii au primit Taina Sfintei Împărtășanii.
***
Biserica „Sf. Andrei” se află în partea de vest a oraşului Chişinău – sectorul Buiucani, cartierul Sculeni, la intersecţia străzilor Ţarinii şi 27 Martie 1918.
Scurt istoric:
La 27 iulie 1997 a fost sfinţit locul pentru construcţia bisericii de către înalt Preasfinţitul Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove.
La această sfinţire au participat protoiereul mitrofor Zosima Toia blagocinul oraşului Chişinău, parohul bisericii „Sf.Apostol Andrei” Serghei Răilean, fost cleric al catedralei „Schimbarea la Faţă” din oraşul Chişinău.
Construcţia bisericii a început la 18 august 1997 cu puterile şi mijloacele financiare personale Construcţia a durat trei ani deoarece condiţiile reliefului acestei regiuni nu permiteau folosirea mijloacelor tehnice.
După terminarea construcţiei bisericii, la 24 septembrie 2000, înalt Preasfințitul Vladimir, Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove împreună cu un sobor de preoţi: blagocinul Zosima Toia, Ioan Plămădeală, parohul catedralei „Schimbarea la Faţă” protoiereul Serghei Răilean şi alţi clerici a fost sfinţită biserica.
Prima liturghie a avut loc la 27 septembrie 2000 de ziua sărbătorii „Înălţarea Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci”.
Biserica are forma corăbiei lui Noe. Stilul este gotic cu linii clasice geometrice, cu ferestre înalte şi înguste. În domeniul miniaturii biserica data aminteşte de cultul monahal al lui Ștefan cel Mare de la mănăstirea Putna (Romania).
În anul 2003 proiectul bisericii a ocupat primul loc printre obiectele de cult şi cultură.
Iconostasul este sculptat din lemn de tei, lucru executat de trei meşteri în frunte cu sculptorul Nicolae Vieru. Pictura Iconostasului este îndeplinită de pictorul Victor Trohin.