Un expert în etică sexuală şi pornografie s-a folosit de un raport destul de deranjant realizat în Marea Britanie pentru a descrie cum o cultură care oferă cu uşurinţă acces la pornografie şi promiscuitate sexuală poate distruge o generaţie de tineri.
Dr. Judith Reisman, profesor la Şcoala de Avocatură a Universităţii Liberty, a comentat recentele descoperiri ale raportului emis de SocietateaNaţională de Prevenţie a Cruzimii Împotriva Copiilor (Naţional Society for the Prevention of Cruelty to Children – NSPCC), care susţine că, în Anglia, între anii 2009 şi 2012 mai mult de 5000 de abuzuri sexuale au inclus un copil care a violat sau a abuzat sexual un alt copil.
“În general, copiii care îi ataca pe ceilalţi nu doresc să le facă rău ci să se comporte “ca oamenii mari”, atât timp cât sunt în contact cu fascinantul şi toxicul stimul pe care societatea adultă l-a adus în mediul lor de dezvoltare,” spune Dr. Reisman.
Reisman a subliniat că de la cea mai fragedă vârstă, copiii imită ceea ce văd. Ea susţine că dacă ei văd un act sexual, mulţi copii vor încerca sa imite ceea ce au văzut asupra copiilor din apropiere care sunt mai vulnerabili decât ei.
Consilierul pentru politică al NSPCC, Claire Lilley, a făcut o legătură între rezultatele raportului şi pornografie, avertizând că “accesul facil la materiale indecente ar putea duce la o creştere a numărului de copii care au nevoie de ajutor” prin “denaturarea concepţiilor tinerilor faţă de ce este “normal”sau faţă de un comportament decent.”
Reisman a invocat studiile neuroştiinţei care au descoperit că expunerea la pornografie poate avea consecinţe permanente asupra creierului, declanşând “instantaneu şi involuntar crearea de trasee ale memoriei biochimice cu efect de lungă durată.”
“Odată ce noile trasee neurochimice sunt stabilite, acestea sunt dificil sau imposibil de şters,” spune ea.
“Imaginile pornografice cauzează de asemenea şi secreţii ale hormonilor sexuali ai corpului,” explică ea. “Asta declanşează emiţători excitanţi şi produce reacţii iraţionale, involuntare. Produsele mass-media erotice devin astfel adânc implantate şi în acelaşi timp derutează, motivează şi creează dependenţă pentru majoritatea celor expuşi.”
“Această amprentă neurochimica, ce a fost ştiinţific identificată, afectează în special copiii şi adolescenţii; creierele lor – aflate încă în dezvoltare – procesează emoţiile diferit, cu o raţionalitate semnificativ mai mică decât creierul unui adult,” continuă Reisman.
“Curentul pornografic început în anii ’50, coincide în mod direct cu explozia fără precedent a bolilor cu transmitere sexuală şi cu creşterea uriaşă, exponenţială a noilor tipuri de crime sexuale, făcute de şi care au ca obiectatât tineri cât şi adulţi. Asemenea lucruri ar trebui să aducă argumente asupra libertăţii de exprimare versus pornografia în locurile publice şi private,” a concluzionat Reisman.