Atotţiitor se zice pentru că este scaun atotţiitor, susţinând şi cuprinzând toate, fixând, întemeind şi circumscriind şi făcând totul neclintit în Sine şi aducând la existenţă din Sine, ca dintr-o rădăcină atotţiitoare, toate şi întorcând la Sine, ca într-un sân atotţiitor şi ţinându-le adunate in Sine ca într-un Scaun atotcuprinzător pe toate…
Atotţiitor se zice pentru că este scaun atotţiitor, susţinând şi cuprinzând toate, fixând, întemeind şi circumscriind şi făcând totul neclintit în Sine şi aducând la existenţă din Sine, ca dintr-o rădăcină atotţiitoare, toate şi întorcând la Sine, ca într-un sân atotţiitor şi ţinându-le adunate in Sine ca într-un Scaun atotcuprinzător pe toate, printr-o susţinere care le asigură pe toate şi e mai presus de ele, nelăsându-le să cadă din ea şi să se piardă ca scoase dintr-o casă atotcuprinzătoare. I se zice obârşie atotţiitoare şi ca cea care le ţine pe toate şi le stăpâneşte, străbătându-le fără să le amestece şi le impune tuturor jugurile primite de bună voie şi durerile dulci ale dragostei dumnezeieşti şi atotţiitoare, ale bunătăţii ei neslăbite.
(Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete, Editura Paideia, București, 1996, p. 170)