Educația religioasă este singurul model european, pe care societatea civilă din RM nu-l acceptă.
În timp ce peste 90% din părinții elevilor din România au depus recent cereri ca odraslele lor să învețe Religia la școală, în RM numărul doritorilor de a studia acest curs descrește din an în an. Specialiștii în domeniul respectiv consideră că problemă a apărut din cauza crizei de pedagogi de religie. Deja de doi ani, la Universitatea de Stat (USM), se predă Didactica religiei, cu acordul Ministerului Educației.
Religia a fost introdusă ca obiect de studiu opțional în RM, în anul 2010, printr-o hotărâre de Guvern. Atunci, potrivit unor responsabili de la Ministerul Educației, tuturor cultelor înregistrate oficial în ţara noastră li s-a propus să elaboreze curriculumul pentru această disciplină. Însă acestei solicitări au răspuns doar ortodocșii, romano-catolicii, precum și creștinii de rit evanghelic și adventist de ziua a șaptea.
41 mii de copii din 502 şcoli învaţă Religia
În prezent, Religia poate fi predată într-o școală rurală, dacă cel puțin 12 elevi îşi doresc acest lucru, iar în localitățile urbane este nevoie de 15 solicitări. Angela Levința, șefa Cabinetului metodic al Mitropoliei Moldovei, spune că, în ultimul timp, părinţii optează pentru predarea Religiei, arătându-se deranjați de atitudinea tinerei generaţii faţă de cei din jur. „Nu avem alte modele în baza cărora ne-am educa copiii şi nu propunem altceva decât valorile general-umane, care mai întâi de toate ne învață bunul simț. Aflându-ne la Chişinău şi necunoscând realitatea din republică, unde avem o sumedenie de copii rămaşi fără părinţi, ni se pare că religia întunecă minţile. Dar, când le este mai greu, aceşti copii caută protecţie inclusiv la biserică”, adaugă Angela Levința.
Cu toate acestea, statistica Ministerului Educației arată că numărul elevilor care fac religie a scăzut în ultimii cinci ani de la 76 de mii la 41 de mii. Astăzi, cursul este predat la treapta gimnazială în 476 de şcoli, iar la treapta liceală – în 26 de instituţii de învăţământ. Preotul Andrei Rusu de la Biserica „Sf. Dumitru” din Chișinău consideră că motivul acestui dezinteres este lipsa de experienţă a profesorilor: „În primul rând, marea majoritate a preoţilor nu au studii pedagogice. În al doilea rând, un profesor bun nu se poate întreţine din salariu”.
În RM nu există şcoli pentru instruirea profesorilor de Religie. Abia de acum doi ani, masteranzii la pedagogie de la USM pot studia Didactica religiei, disciplină care face parte din programul „Consiliere educațională și spirituală”, aprobat de Ministerul Educației. În acest an de studii, aici învaţă 18 tineri. Autorii proiectului sunt profesoara Viorica Goraş-Postică, coordonator de programe la ONG-ul „Pro Didactica” și preotul Octavian Moșin. „În noul Cod al Educației, se spune foarte clar că învăţământul în RM este laic. De aceea, încercăm să găsim o cale de mijloc între învățământul laic și cel bisericesc, pentru a nu teologiza sau dogmatiza această disciplină”, menţionează profesoara.
„Religia nu trebuie predată din banii statului”
Este, totuşi, necesară educaţia religioasă în școli? Opiniile în acest sens diferă radical între adepţii şi oponenţii introducerii în învăţământ a acestei discipline. Antonița Fonari, secretar general al Consiliului Naţional al ONG-urilor din RM este de părerea că elevii ar trebui să învețe în mod obligatoriu câteva ore de istorie a religiilor în cadrul cursului de Istorie, iar reprezentanţii cultelor pot citi lecţii doar în afara şcolii şi nu din banii statului. „Principiile de bază ale religiilor explică foarte mult din evoluţia lumii, din tolerare şi probleme care pot fi rezolvate cu ajutorul religiei. În rest, pentru mine e suficient că, în fiecare seară, ne rugăm cu toţi copiii şi o dată în săptămână mergem la biserică. Nu sunt deloc adeptă a unei anumite religii. Noi trebuie să folosim banii contribuabililor pentru chestiunile obligatorii. Există domeniile „sănătate publică” şi „educaţie”, pentru întreţinerea cărora este nevoie de bani foarte mulți”, susține Antonița Fonari.
„Preoţii care fac biserici în şcoli să răspundă penal”
Activistul Oleg Brega vede chiar un pericol în Religie şi propune instituirea unui moratoriu de un deceniu, în care biserica să nu se implice în activitatea instituțiilor de stat și nici în școli. El îşi motivează opinia prin faptul că politicienii ar fi loiali bisericii ortodoxe şi că mass-media susţine biserica. „De Paşti, apare Focul Haric și se duc toţi cu avioane de stat şi se închină la biserica în care nici nu cred. Tot felul de deputaţi din alte confesiuni sau care se declară atei se duc la biserică doar din oportunism. Și ascultă de biserică în campania electorală. Trebuie să le cerem socoteală, dacă avem articol în Constituţie care vorbeşte despre un stat laic”, sugerează Brega. El nu are nimic împotriva predării religiei ca disciplină opțională, dar optează ca preoții care deschid biserici în instituțiile de învățământ să fie trași la răspundere penală. „După orele obligatorii, să facă copiii ce vor, dar construcția bisericilor în școli mi se pare ceva inadmisibil, revoltător şi la limita penalului. Este o formă activă de prozelitism, interzisă de Codul Penal, dar tolerată din motive politice”, susține activistul.
„Nici creaţionismul, nici evoluţionismul nu sunt argumentate ştiinţific”
Totodată, în opinia lui Oleg Brega, este paradoxal și descalificant faptul ca elevii să învețe la biologie despre evoluţie, iar la religie – despre creația divină. Însă profesoara Goraş-Postică este de altă părere: „Cele două teorii despre geneza omenirii nu se bat cap în cap şi poate că se completează una pe alta. Cu atât mai mult, cu cât astăzi s-a demonstrat deja că nici Darwin nu a fost atât de ateu, pe cât îl vrea cineva”. Preotul Andrei Rusu, fost jurnalist şi licenţiat în istorie, adaugă: „Şi teoria evoluționistă, și cea creaționistă se bazează pe principiile credinţei. Niciuna nu este argumentată ştiinţific. Astfel, trebuie predate ambele teorii și copilul să facă alegerea”.
Acelaşi cleric consideră că predarea religiei în şcoală le asigură copiilor mai întâi de toate o cultură generală despre tradiţia care a format civilizaţia românească și cea europeană. „Fără aceste cunoștințe, copiii care nu vor frecventa ora de Religie vor avea un gol în inteligenţă, ceea ce-i va face inferiori în faţa celorlalţi. Este, dacă vreţi, un scop pragmatic şi academic. Totodată, religia aduce la cunoştinţa copiilor cine este Dumnezeu, căci până la urmă El face scopul vieţii noastre. Elevii nu trebuie educaţi doar în spiritul lui Marx şi al lui Engels, care abundă în manualele de Istorie, dar în spiritul lui Hristos, care rămâne a fi prima şi ultima valoare a unui om”, opinează Andrei Rusu.
„Dacă vrem în UE, să adoptăm modelul european”
La rândul său, ieromonahul Petru Pruteanu este de părerea că RM ar trebui să nu ignore exemplul european în privinţa predării Educaţiei religioase în şcoli. „Din fericire, societatea noastră nu se limitează la Oleg Brega şi alţi năimiţi, care ne trădează valorile noastre multiseculare, încercând să ne înveţe cum să trăim. În cele mai multe ţări ale Europei, religia face parte din trunchiul disciplinelor de bază în școli. Profesorii sunt acreditaţi şi plătiţi de stat. Cunosc profesori de religie ortodoxă din România şi RM care predau în Belgia. Deci, dacă vrem să ne integrăm în UE, de ce nu adoptăm acest model, ci-i lăsăm pe toţi mincinoşii să delireze că predarea religiei în şcoală nu ar corespunde valorilor europene? Predarea religiei nu înseamnă îndoctrinare şi limitare a gândirii, ci o deschidere spre o cunoaştere mai profundă a lumii, o vaccinare împotriva răului pe care-l aduce lumea. Cei care sunt împotriva predării religiei în şcoală, vor, de fapt, ca copiii să nu poată spune niciodată NU! Sub masca toleranţei, ei vor să educe nişte roboţi care să fie manipulaţi şi ghidaţi după bunul lor plac”, afirmă ieromonahul.
Până acum patru luni, în România, părinții care nu doreau ca Religia să li se predea copiilor lor depuneau o cerere în această privință. Dar în noiembrie 2014, Curtea Constituțională a decis ca cererile respective să fie scrise de către părinţii care optează pentru studierea Religiei. Astfel, până în martie 2015, școlile de peste Prut au adunat semnăturile a peste 90% dintre părinții.
Predarea religiei este obligatorie în Austria, Cipru, Finlanda, Danemarca, Grecia, Malta, Irlanda, Germania, Marea Britanie și alte state. În unele din aceste țări, părinții își pot scuti copiii de frecventarea acestor cursuri. Religia se predă opțional în Bulgaria, Portugalia Cehia, Estonia, Italia, Olanda, Estonia, Ungaria. În Polonia, Lituania, Slovacia, Luxemburg, elevii aleg între cursul de Religie și cel de Etică, iar în Spania – între Religie şi Istoria religiilor. În majoritatea țărilor europene, aceste cursuri sunt plătite de stat. Şcolile din Anglia, Scoția și Irlanda de Nord organizează zilnic câte un serviciu liturgic, la care participă toți elevii.