Patrimoniului sârb din Kosovo are nevoie de protecție, deoarece riscurile unor acte de violență încă persistă, a avertizat Eparhia de Raska-Prizren, ieri, cu ocazia marcării celei de-a 11-a aniversari a Pogromului din Martie împotriva sârbilor din Kosovo-Metohija.
Subiectul patrimoniului sârb trebuie să fie inclus pe ordinea de zi a dialogului Belgrad-Pristina, a spus Episcopia.
Într-un comunicat, Episcopia a reamintit că 35 de biserici și mănăstiri au fost arse în atacurile asupra enclavelor sârbe și a lăcaşurilor sfinte, pe 17 martie și 18 mai 2004, adăugând că o serie de icoane și alte piese de patrimoniu cultural au fost distruse, deşi supraviețuiseră chiar perioadelor de ocupaţie otomana și în timpul Războaielor Mondiale.
Toate acestea au avut loc în prezența a câteva mii de soldați KFOR, a poliției kosovare și a UNMIK, dintre care nicio parte nu şi-a asumat public responsabilitatea pentru aceste acte numeroase.
Cel mai grav rămâne, însă, faptul că nicio anchetă serioasă nu a fost realizată, deși au trecut 11 ani de la aceste incidente, cei care au coordonat aceste atacuri de vandalism rămănând neidentificaţi, arată Episcopia, în comunicat.
Începând din 2005, aproximativ 70% dintre clădirile deteriorate sau distruse au fost reparate parțial sau reconstruite.
Cu toate acestea, izbucnirile violente sporadice împotriva lăcaşurilor sfinte ale sârbilor și a caselor repatriaților nu au încetat, iar acesta este motivul pentru care riscul ca astfel de atacuri să apară din nou este încă foarte mare, a avertizat Episcopia, solicitând protejarea adecvată a patrimoniului sârb din Kosovo-Metohija.