ADRESAREA MITROPOLIEI MOLDOVEI CĂTRE ORGANELE DE STAT PRIVIND NECESITATEA INTRODUCERII ART. 90¹ ÎN CODUL CONTRAVENȚIONAL

ADRESAREA MITROPOLIEI MOLDOVEI CĂTRE ORGANELE DE STAT PRIVIND NECESITATEA INTRODUCERII ART. 90¹ ÎN CODUL CONTRAVENȚIONAL

(interzicerea informațiilor publice care lezează valorile familiei și promovează alte relații decît cele de căsnicie și familie în conformitate cu Constituția și Codul Familiei)

Familia este un dar de la Dumnezeu. Ea este expresia dragostei față de ființa umană și acea mică biserică în care fiecare dintre noi se regăsește pe durata întregii vieți. Doar în sînul familiei părinții primesc această minunată și dulce binecuvântare a nașterii copiilor. Doar în familie copilul cunoaște grija și dragostea deplină, și învață respectul față de părinți, semeni și țară.

Îngrijindu-se de viața duhovnicească a fiecărei persoane și a întregii societăți, Biserica Ortodoxă din Moldova a solicitat de nenumărate ori autorităților statului să întreprindă măsuri pentru protejarea familiei și copiilor în spiritul învățăturilor creștine. Spre regret, solicitările noastre deseori nu sunt auzite de autoritățile statale, pe motiv că ele ar fi de natură duhovnicească și ar depăși limitele laicului.

Cu bucurie am aflat despre adoptarea de către Parlament a unor legi menite să protejeze copiii și instituția familiei – Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației și recentele modificări la Codul contravențional. Biserica Ortodoxă din Moldova susține aceste măsuri. Ele dau speranța că autoritățile statului sunt conștiente de importanța și necesitatea protejării familiei și copiilor în fața provocărilor lumii moderne.

Odată cu adoptarea legilor, anumite organizații din țară și de peste hotare au amplificat presiunile asupra ministerelor și autorităților de resort. Aceste organizații pun la dispoziție suporturi generoase pentru a stimula unii funcționari să anuleze măsurile de protejare a familiei și copiilor, instituite de legile recent adoptate. Urmare a presiunilor și suportului din partea organizațiilor în cauză, unele autorități statale s-au angajat să asigure abrogarea recentelor modificări la Codul contravențional și să le conteste în instanța constituțională a țării.

Abrogarea modificărilor la Codul contravențional și anularea măsurilor de protejare a familiei și copiilor nu trebuie admisă. Păstrarea familiei tradiționale, grija părinților față de copii și a copiilor față de părinți sunt învățături sfinte lăsate de Dumnezeu, pe care trebuie să le urmăm.

Abrogarea modificărilor la Codul contravențional nu poate fi admisă, avînd în vedere evaluările social-juridice în privința modificărilor la Codul contravențional, pe care le anexăm la prezenta adresare. Evaluările anexate dovedesc fără rezerve, că modificările operate de Parlament la Codul contravențional corespund în întregime legilor țării noastre și normelor internaționale. Astfel, protejarea familiei și copiilor este nu doar o îndatorire sfântă, ci și o necesitate de ordin social, care se încadrează pe deplin în legile laice. Constatăm că nu există argumente obiective și corecte pentru anularea măsurilor de protejare a familiei și copiilor, stabilite de art. 90¹ din Codul contravențional.

Împotriva familiei, în accepțiunea ei naturală și firească, se duce o lupă grea. Autoritățile statale au sarcina și obligația să țină piept acestei lupte. Constituția țării spune că familia este elementul de bază al societății și al Republicii Moldova și, în acest mod, obligă autoritățile statului să întreprindă măsurile de rigoarea pentru protejarea familiei și a copiilor. Istoria ne dovedește că națiunea apare și supraviețuiește în timp doar având la temelie familia. Iar statul care nu sprijină familia se autocondamnă la dispariție.

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova vă îndeamnă să nu vă lăsați intimidați de presiunile venite din partea organizațiilor și persoanelor respective, și să nu admiteți anularea măsurilor de protejare a familiei și copiilor. În această privință, Vă rugăm respectuos:

1. să nu dați curs solicitărilor de a contesta modificările la Codul contravențional în instanța constituțională;

2. să vă exprimați sprijinul în favoarea menținerii în vigoare a recentelor modificări la Codul contravențional, menite să protejeze familia și copii;

3. să informați organizațiile locale și internaționale în privința tălmăcirii și înțelegerii corecte a normelor din art.90¹ din Codul contravențional, precum și să le comunicați că măsurile în cauză sunt necesare în condițiile actuale ale Moldovei;

4. sa fie extinse și multiplicate măsurile de protejare a familiei și copiilor; în acest scop Sinodul Bisericii Ortodoxe va prezenta propuneri de modificare a legislației, cu solicitarea ca autoritățile publice să promoveze și să sprijine adoptarea acestora.

Vă rugăm să prezentați această adresare comisiilor parlamentare de profil și deputaților, pentru luare de cunoștință și atitudine.

Cu respect,

VLADIMIR,

MITROPOLIT AL CHIȘINĂULUI ȘI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Anexă. Necesitatea și argumentarea introducerii art. 90¹ în Codul contravențional

1. Asigurarea transparenței decizionale. Introducerea art. 90¹ în Codul contravențional a fost efectuată cu respectarea integrală a prevederilor legale referitoare la transparența decizională. Textul proiectului legii de modificare a Codului contravențional și nota informativă au fost plasate pe pagina web a Parlamentului¹ la 6 iunie 2012. Ulterior, un proiect similar de modificare a Codului contravențional a fost plasat pe pagina web a Parlamentului² la 13 martie 2013. Astfel, toate părțile interesate au avut la dispoziție mai mult de un an pentru a face cunoștință cu propunerile de modificare și a prezenta opiniile sale vizavi de aceste amendamente. Pe aceleași pagini web ale Parlamentului au fost plasate avizele tuturor comisiilor/subdiviziunilor parlamentare și a Guvernului, sintezele recomandărilor, agenda Parlamentului, stenogramele ședințelor în cadrul cărora a fost examinat și aprobat proiectul amendamentelor. Aceste considerente ne dovedesc, că proiectul a parcurs toate etapele necesare de examinare, cu respectarea deplină a cerințelor legii referitoare la transparența în procesul decizional. Dacă vom admite că o lege trebuie abrogată pe motiv că anumite persoane nu au fost consultate în mod individual în procesul adoptării acesteia, atunci toate actele legislative moldovenești trebuie abrogate.

2. De ce amendamentele la Codul contravențional sunt necesare?Art. 90¹ pornește de la necesitatea protecției copiilor de impactul negativ al informaţiei. Acest fapt derivă din prevederile Legii cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, Legii privind drepturile copilului și Convenției ONU cu privire la drepturile copilului³. Sancțiunile contravenționale creează mecanisme eficiente de protejare a sănătății și drepturilor copilului. În lipsa unor sancțiuni, prevederile legislației privind protecția copiilor ar rămâne declarative și fără mecanisme de implementare.

În același timp, avînd în vedere referințele la legislația familiei și normele constituționale, art. 90¹ (2) trebuie examinat și aplicat în coroborare cu Codul familiei (art.2 ș.a.) și Constituția Republicii Moldova (art. 48 și 49). La fel ca diverse tratate internaționale și constituții ale altor state, Constituția țării recunoaște că familia este elementul fundamental al societății, și stabilește că statul trebuie să ia măsurile necesare pentru protejarea acesteia. Atentatul la instituția familiei, este un atentat asupra societății, iar o societate deformată este premisa care duce la dispariția unui stat. Ca urmare, art. 90¹ (2) are ca scop limitarea diseminării informațiilor care pot trezi interesul minorilor față de alte relații decît cele de familie și căsnicie; iar obiectivul major al acestor prevederi este crearea premiselor de bază pentru dezvoltarea economico-socială a statului și a societății în Republica Moldova.

Republica Moldova se confruntă cu probleme grave de ordin social-economic, cauzate de procesele demografice din țară. Între acestea se numără îmbătrînirea populației, diminuarea populației apte de muncă, rate înalte ale divorțurilor și mortalității, rată a natalității insuficientă pentru asigurarea unei creșteri demografice, număr exorbitant de mare a cetățenilor care emigrează în alte state etc.⁴Toate acestea constituie o amenințare la dezvoltarea durabilă a statului, un atentat la securitatea economică a Republicii Moldova. Putem admite, că alte state europene, aflate la un nivel înalt de dezvoltare economică și cu un nivel înalt de trai, nu se confruntă cu probleme similare. Pentru Republica Moldova aceste probleme sunt de o importanță majoră și nu pot fi ignorate. În aceste condiții, este firesc ca legiuitorul să se preocupe de ocrotirea instituției familiei, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de protejarea minorilor de informații care promovează alte relații decît cele de căsnicie și familie.

3. Definirea noțiunilor „difuzarea informației” și „propagare”.Codul contravențional nu stabilește și nici nu trebuie să stabilească noțiunile în cauză, deoarece sensul acestora este cunoscut în practica judiciară din Moldova.Ca urmare, o definire repetată a acestor noțiuni în cadrul Codului contravențional este lipsită de necesitate. Noțiunea „difuzarea informației” este descrisă în Legea cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, precum și în legislația referitoare la mijloacele de informare în masă.

La rîndul său, noțiunea „propagare” este utilizată de zeci de acte legislative și normative ale Republicii Moldova, între care art.54 (2) Codul contravențional, art.140 din Codul penal, art.2 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, art. 4 (3) din Legea privind partidele politice, art.33 (3) din Constituția Republicii Moldova etc. Mai mult, noțiunea de „propagare (a războiului)” este exemplificată de pct.18 din Hotărîrea CSJ nr. nr.39 din 22.11.2004. Pînă în prezent nu au existat cazuri în care această noțiune ar fi trezit neclarități. Dimpotrivă, este cert că noțiunea trebuie înțeleasă în semnificația ei autentică și pe larg cunoscută, care nu ridică întrebări în privința tălmăcirii ei. Prin analogie cu Hotărîrea menționată, activitățile de „propagare” se referă la „acţiunile de influenţă activă asupra conştiinţei şi voinţei minorului în scopul de a-i trezi interesul” față de anumite fenomene.

4. Conținutul și întinderea sintagmei „alte relații decît cele de căsnicie și familie în conformitate cu Constituția și Codul Familiei”.Ca remarcă introductivă, vă informăm că o sintagmă asemănătoare există în legislația Lituaniei. Art.4 alin.(16) din Legea Lituaniei privind protecția minorilor de impactul negativ al informației publice interzice diseminarea informațiilor publice „care lezează valorile familiei și promovează alte relații decît cele stabilite de Constituția Lituaniei și Codul civil Lituanian în privința căsătoriilor și dezvoltării familiilor” ⁵. Deși cu diverse ocazii au fost aduse critici legii lituaniene, aceste prevederi sunt în vigoare din 2009 și continuă să fie aplicată în Lituania. Ca urmare, o astfel de sintagmă este cunoscută și executată fără deficiențe în cadrul unui stat membru al Uniunii Europene. Afirmațiile precum că această sintagmă ridică întrebări de interpretare și că nu ar corespunde legislații europene sunt mincinoase și manipulatorii.

Constituția Republicii Moldova și Codul familiei stabilesc că familia se întemeiază pe căsătoria între bărbat şi femeie, și că statul îi asigură protecția. Art. 2 (3) din Codul familiei prevede, că relaţiile familiale sunt reglementate în conformitate cu principiile monogamiei, căsătoriei liber consimţite între bărbat şi femeie, fidelității conjugale etc. Interpretarea art.90¹ (2) în sensul că acesta ar fi îndreptat doar împotriva minorităților homosexuale este eronată. Avînd în normele Constituției și Codului familiei, art.90¹ (2) se referă în mod evident la sancționarea acțiunilor de propagare a unor alte relații decât cele de familie și căsnicie, și anume a poligamiei, poliandriei, conviețuirii conjugale în grup, divorțurilor, celibatului, concubinajului, relațiilor sexuale între minori, relațiilor sexuale între persoane de același sex, căsătoriei între rude, infidelității conjugale și a altor relații de aceeași natură.

Atragem atenția, că normele Codului contravențional nu sancționează acest fel de comportament. Art. 90¹ (2) nu îngrădește și nu lezează viața privată a individului. Este dreptul oricărei persoane să-și organizeze viață privată în modul în care consideră de cuviință. Prin interdicțiile stabilite de art. 90¹ (2), statul tinde să limiteze diseminarea de informații prin care se propagă așa fenomene negative din punct de vedere social-economic, precum sunt cele menționate mai sus. Este evident, că relațiile de prietenie sau amicale și alte relații de această natură nu cad sub incidența art. 90¹ (2), deoarece ele nu pot afecta relațiile de căsnicie și familie.

5. Corespunderea cu legislația privind libertatea de exprimare. Art.90¹ (2) este în deplină corespundere cu legislația privind libertatea de exprimare. În spiritul legislației internaționale, art. 3 (2) și (3) din Legea cu privire la libertatea de exprimare prevede cazurile în libertatea de exprimare poate fi restricționată. Astfel de restricții pot fi introduse de stat, dacă sunt necesare pentru securitatea naţională (…), proteja sănătății şi moralei. Propagarea unor altor relații decît relațiile de căsnicie și familie lezează în mod direct instituția familiei, iar acest fapt are un impact negativ nu doar asupra moralei societății, ci și asupra securității statului. În aceste condiții, restricționarea propagandei informațiilor stabilite de art. 90¹ (2) este nu doar necesară, ci obligatorie pentru dezvoltarea social-economică, și chiar o condiție pentru supraviețuirea Republicii Moldova. În legislație pot fi întîlnite restricționări similare. Spre exemplu, normele legale stabilesc interdicții rigide în privința distribuirii informaților ce țin de publicitatea alcoolului și a tutunului, ca fiind dăunătoare pentru sănătatea persoanelor. În mod similar, art.90¹ (2) din Codul contravențional sancționează propagarea altor relații decît cele de familie și căsnicie, ca fiind destructive pentru perspectivele social-economice ale țării.

6. Corespunderea cu normele constituționale. Art.90¹ (2) este în deplină corespundere cu Constituția Republicii și în mod direct derivă din prevederile acesteia. Constituția conține următoarele prevederi fundamentale, care au ca scop asigurarea existenței și dezvoltarea Republicii Moldova:

1. Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului (art.48 (1) al Constituției);

2. Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor (art.48 (2) al Constituției);

3. Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin (art.49 (1) al Constituției);

4. Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulînd dezvoltarea instituţiilor necesare (art.49 (2) al Constituției).

Putem constata, că art.90¹ (2) este o măsură prin care statul protejează și consolidează instituția familiei. Ca urmare, art. 90¹ (2) din Codul contravențional se încadrează plenar și vine să execute prevederile citate din Constituție.

7. Corespunderea cu legislația privind asigurarea egalității. Art.90¹ (2) în mod cert corespunde legislației privind asigurarea egalității, dat fiind că nu stabilește condiții discriminatorii pentru anumite categorii de persoane și nici avantaje pentru alte categorii. Din prevederile art.90¹ (2) nu reiese nici într-un mod că sancțiunile în cauză ar trebui aplicate doar față de anumite persoane. Dimpotrivă, urmînd art. 6 (1) ale Codului contravențional, art. 90¹ (2) urmează a fi aplicat în raport cu orice persoană,fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau de orice altă situaţie. Așa cum menționam anterior, art.90¹ (2) se referă la sancționarea măsurilor de promovarea a poligamiei, poliandriei, conviețuirilor conjugale în grup, relațiilor sexuale pînă la întemeierea familiei și în afara familiei, concubinajului, divorțului, infidelității conjugale etc., care în mod evident sunt aplicabile tuturor persoanelor, indiferente de preferințele lor sexuale sau de orice alte considerente.

8. Corespunderea cu opinia Comisiei de la Veneția⁶. Opina Comisiei de la Veneția menționează că prevederile privind „propaganda homosexualității” sunt problematice din perspectiva standardelor internaționale din următoarele trei raționamente:⁷

1. prevederile legale nu stabilesc cu exactitate sensul noțiunilor utilizate, în special nu sunt definite așa noțiuni ca „propaganda”, „propagandă agresivă”, „propagare” etc.;

2. considerentele de moralitate publică, protecția minorilor, tradițiile și valorile nu pot fi invocate pentru argumentarea propagandei homosexuale;

3. interdicția vizează în mod exclusiv propaganda homosexualității în opoziție cu propaganda heterosexualității, fapt ce este discriminator.

Putem constata, că art. 90¹ (2) nu contravine nici într-un mod Opiniei Comisia de la Veneția, fiind în deplină corespundere cu cele 3 raționamente expuse de membrii Comisiei, indicate mai sus. Drept dovadă aducem următoarele considerente:

1. Este posibil ca practicile judiciare din statele analizate de membrii Comisiei de la Veneția întîlnesc deficiențe în tălmăcirea noțiunii de „propagare”. Așa cum menționam anterior (a se vedea pct.3 al acestei scrisori), în practica legislativă a Republicii Moldova, noțiunea „propagare” este pe deplin cunoscută și nu ridică întrebări privind interpretarea ei. Acest fapt derivă implicit din prevederile pct.18 din Hotărîrea CSJ nr. nr.39 din 22.11.2004, conform căruia prin „propagare” se subînţeleg „acţiunile de influenţă activă asupra conştiinţei şi voinţei minorului în scopul de a-i trezi interesul” față de anumite fenomene. În al doilea rînd, noțiunea este folosită pe larg și fără echivoc în alte zeci de acte legislative. Dacă prin absurd presupunem că noțiunea „propagare” nu are o tălmăcire, atunci ar trebui să admitem că toate aceste acte, inclusiv Constituția, nu se execută și nu se respectă, deși au fost adoptate de zeci de ani. În al treilea rînd, este lesne de constatat caracterul formalist al raționamentului invocat de Comisia de la Veneția: dacă în unele jurisdicții nu este clar sensul noțiunii „propagandă”, atunci urmează că această noțiune să fie definită sau explicată de autoritățile competente, așa, spre exemplu, cum face pct.18 din Hotărîrea CSJ nr. nr.39 din 22.11.2004.

2. Art. 90¹ (2) se referă în mod cert la legislația privind protecția copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, legislația familiei și principiile constituționale fundamentale ale statului. Astfel,art. 90¹ (2) trebuie examinat și aplicat în coroborare cu Legea cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, Codul familiei (art.2 ș.a.) și Constituția Republicii Moldova (art.48 și 49). Ca urmare, art. 90¹ (2) este motivat nu doar de considerente de morală publică și tradiții, ci în primul rînd de necesitatea ocrotirii familiei, ca elementul natural şi fundamental al societăţii, dar și ca măsură ce asigură dezvoltarea social-economică și existența Republicii Moldova. Acest fapt derivă în mod expres și vine să execute prevederile art.48 și 49 din Constituția țării.

3. Art. 90¹ (2) nu se referă la interdicția propagandei homosexualității, ci la orice forme de propagare care afectează relațiile de căsnicie și familie. Astfel, nu sunt discriminate drepturile unei anumite categorii de persoane (precum ar fi homosexualii), și în egală măsură nu sunt favorizate alte categorii de persoane (precum ar fi heterosexualii). Dimpotrivă, sancțiunile din art. 90¹ (2) urmează a fi aplicate tuturor persoanelor fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau de orice altă situaţie. În general, din prevederile art. 90¹ (2) nu reiese nici într-un mod că ele ar trebui să fie aplicate doar unor anumite persoane. O astfel de interpretare este în mod evident tendențioasă și constituie o încercare a acestei categorii de persoane de a se victimiza.

9. Corespunderea cu legislația internațională. Art. 90¹ (2) este în deplină corespunde cu legislația internațională. Așa cum menționam anterior, unul din scopurile principale ale art. 90¹ (2) este protejarea instituției familiei ca element natural şi fundamental al societăţii, ca condiție indispensabilă asigurării intereselor social-economice ale Republicii Moldova și existenței acesteia ca stat. Atragem atenția că reglementările internaționale, în mod similar, prevăd că familia este elementul fundamental al societății și permit statelor să întreprindă măsurile de rigoare în vederea protejării acesteia. Și anume:

1. Convenția internațională cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (Adoptata de Adunarea Generala a Organizației Națiunilor Unite la 16 decembrie 1966)

„Articolul 10. Statele părți la prezenta Convenție recunosc că:

1. O ocrotire și o asistenta cît mai larga cu putință trebuie acordate familiei, elementul natural si fundamental al societății, în special pentru întemeierea sa (…)”

2. Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale si culturale

„Art. 23

1. Familia este elementul natural și fundamental al societății și are drept la ocrotire din partea societății și a statului.

2. Dreptul de a se casatori și de a întemeia o familie este recunoscut bărbatului și femeii, începînd de la vîrsta nubila.”

3. Declaraţia universală a drepturilor omului (Adoptata la 10 decembrie 1948 la New York)

„Articolul 16.

1. Cu începere de la împlinirea vîrstei legale, bărbatul si femeia, fără nici o restricție în ce privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie (…)

3. Familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului.”

4. Convenția cu privire la drepturile copilului (Adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20 noiembrie 1989)

„Articolul 4.

Statele părți se angajează să ia toate măsurile legislative, administrative și de orice altă natură necesare în vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta convenție. În cazul drepturilor economice, sociale și culturale statele părți se obligă să adopte aceste măsuri, fără a precupeți resursele de care dispun și, dacă este cazul, în cadrul cooperării internaționale.

Articolul 17.

Statele părți vor recunoaște importanța funcției îndeplinite de mijloacele de informare în masă și vor asigura accesul copilului la informație și materiale provenind din surse naționale si internaționale, în special cele care urmăresc promovarea bunăstării sale sociale, spirituale și morale și a sănătății sale fizice si morale. In acest scop statele părți:

…

e) vor favoriza elaborarea unor principii călăuzitoare adecvate, destinate protejării copilului împotriva informațiilor si materialelor care dăunează bunăstării sale…”