În timpul lecturii străduiţi-vă ca inima voastră să nu fie ocupată, ci deschisă pentru adevăr şi, îmbrăţişând cele parcurse cu înţelegere să le introduceţi în inimă. În timpul lecturii un verset sau altul vă va atinge inima, iar câte unul chiar foarte tare. Remarcaţi aceste versete care vă animă şi în timpul zilei amintiţi-vi-le cât mai des, îndeosebi pe cel care v-a mişcat mai mult. Aceasta vă va menţine înviorarea inimii, fiind o ocupaţie foarte utilă. E mai bine să citiţi puţin, dar să pătrundeţi şi să însuşiţi cele parcurse, decât să citiţi mult şi fără a vă îngriji de aceasta : fără de aceasta lectura va fi asemeni semănatului pe drum.
Nu citiţi doar de dragul cititutului, ci pentru a vă împrospăta şi a vă întări sufletul. Or, sufletul se alimentează cu ceea ce, datorită atenţiei, se strecoară în inimă şi o preocupă. Dacă în timpul lecturii şi reflecţiei vreun gând vă va scoate din această lume şi vă va înălţa în faţa Domnului… închideţi cartea şi rămâneţi cu acest gând… fie şi pentru o zi întreagă.
Cuv. Teofan ZĂVORÂTUL
Sursa: http://tineretulortodox.md/