Duminică, 16 iunie 2019, în ziua prăznuirii Sfintei Treimi, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Vladimir, avându-i alături pe Secretarul mitropolitan și Chelar al Catedralei, Prot. mitr. dr. Vadim Cheibaș și un sobor preoțesc a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din municipiul Chișinău.
Pogorârea Duhului Sfânt constituie cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea amintesc Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sf. Luca (Fapte 20, 16). Ε numărată şi în Constituţiile Apostolice, printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberaţi de muncile obişnuite.
Despre ea mai amintesc: Sf. Irineu , Tertulian, Origen, canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300), canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie ş.a. Marii predicatori din secolele IV şi V au lăsat o mulţime de panegirice în cinstea acestei sărbători, iar în a doua jumătate a secolului IV, pelerina apuseană Egeria descrie modul cum era sărbătorită pe atunci la Ierusalim. Până către sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh, aşa cum o descrie, de altfel, încă din prima jumătate a secolului IV, Eusebiu al Cezareii. Însă sărbătoarea aceasta a fost fixată, de pe la 400 înainte, în ziua a 40-a după Paşti, cum este sărbătorită pânâ astăzi, Cincizecimea rămânând numai ca Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.
În atmosfera festivă şi măreaţă a sărbătorii, Întâistătătorul l-a hirotonit în treapta de preot pe vrednicul slujitor al Bisericii Ortodoxe din Moldova, protodiaconul Ioan Brașoveanu, primind și primele decorațiii: bedernița, camilafca, crucea de aur și palița.
După Sfânta Liturghie a fost oficiată slujba Vecerniei, în timpul căreia, ÎPS Mitropolit Vladimir și preoții prezenți, au citit rugăciunile de îngenunchere, prin care s-a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru binefacerile Sale, cerându-se și în continuare mila și îndurarea Atotțiitorului față de poporul Său.
Aceasta este cea de-a treia Vecernie specială care se oficiază în cursul anului bisericesc. Celelalte două se săvârșesc în Vinerea Mare, atunci când se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, și în Duminica Sfintelor Paști, la prânz, fiind numită, după tradiție, și „A doua Înviere”.
Sectorul Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media
