Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

9:38, vineri, 17 august, 2012

“Pussy Riot” – martirii “democraţiei” şi “libertăţii de exprimare”?

Cazul „Pussy Riot” este unul din cele mai strălucite exemple a aplicării dublelor standarde de către instituţiile occidentale. Un caz banal de profanare a unor simboluri religioase, care este sancţionat în orice stat de pe continentul european, este transformat într-o campanie politică şi antibisericească.

Cine sunt cei de la  „Pussy Riot”? Este un grup de trei fătuci ale căror preocupare predilect este sexul în grup în tot felul de instituţii publice, masturbare pe străzile Moscovei, scăldatul în pielea goală în havuzurile din parc sub privirile copiilor, împroşcarea poliţiei cu urină,  profanarea altarelor bisericii – toate sub marca de „artă protestatară”, în limbajul postmodernist – “acţionism”.

Straniul este faptul că timp de câţiva ani, acţiunile acestora au fost tolerate – nu li s-a aplicat nicio amendă, nu au fost reţinute, doar li s-a arătat din deget: „nu-i frumos, fetelor”. Până unde s-ar fi ajuns dacă nu ar fi existat o reacţie a societăţii şi a autorităţilor ruse, nici nu vreau să-mi imaginez. În orice stat european, profanarea mormintelor, simbolurilor religioase se pedepseşte cu puşcăria – în Rusia mass-media liberală şi organizaţiile occidentale a ridicat astfel de crime la nivel de „artă”, iar reacţie împotriva acestora drept „o încălcarea drepturilor omului”.  Culmea este că perversiunile grupului mai sunt ridicate şi la nivel de „acţiune politică”, iar procesul împotriva lor drept un „proces politic”.  Oare nu e absurd?  Mâine poimâne ne vom trezi că sataniştii care profanează mormintele din cimitire vor fi declaraţi „martiri ai democraţiei”, iar canibalii „artişti ai artei culinare”. Unii ar spune că exagerez, dar acum câteva decenii nimeni nu a crezut vreodată că pederastia ar putea ajunge „criteriu al democraticităţii”.

Desigur, cele trei „artiste” nu trebuie să fie condamnate la închisoare –nu pentru că acest lucru ar fi „inuman” (după mine, ele ar trebui să facă ani buni de puşcărie), ci pentru a nu le oferi calitatea de „victime”. Probabil, cea mai adecvată pedeapsdă ar fi munca în folosul comunităţii timp de câţiva ani: să măture şi să spele străzile, să îngrijească de copii orfani şi bătrânii singuratici, poate aşa vor reuşi să conştientizeze toată gravitatea faptelor lor. Însă cea mai importantă condamnare pe care trebuie să o primească ele este cea morală – dacă societatea civilă din Rusia nu va ajunge la o unanimitate în acest sens, indiferent de tabăra politică şi ideologică, consecinţele pentru societatea rusă vor fi tragice pe termen lung.

S-o fi încălcat în Federaţia Rusă drepturile omului, însă povestea celor de la “Pussy Riots” nu se include la sigur în astfel de cazuri.

Octavian Racu

Sursa: http://www.moldovacrestina.info/