Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova,
Doamnei Maia Sandu,
Sitmată Doamnă Ministru,
Suntem martorii implementării unor reforme în toate sferele vieţii. Republica Moldova ca Stat suveran, suferă o transformare fără precedent. Majoritatea schimbărilor legislative sunt îndreptate spre omogenizarea cadrului legislativ naţional cu cel european. Cu toate acestea, observăm cu tristeţe că organele de resort ale ţării noastre, încearcă să inventeze reforme care nu sunt necesare, nu sunt cerute; mai mult decît atît și în spațiul European există practici diferite vis-a-vis de aceste probleme, încercîndu-se de a se păstra tradiţia şi cultura fiecărei ţări membre.
Potrivit proiectului Planul-cadru pentru anul şcolar 2015-2016, realizat de către Ministerul Educației, în clasele 5-9, la disciplinile opţionale nu se regăseşte Religia, fiind substituită cu Istoria religiilor. Desigur diferenţa este izbitoare şi ar veni în contextul distrugerii valorilor tradiţionale şi credinţei strămoşeşti într- o ţară preponderent ortodoxă. Importanţa naţională a credinţei ortodoxe este menţionată şi în Legea privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie. Art. 15 al acestei legi prevede faptul că statul recunoaşte importanţa deosebită şi rolul primordial al religiei creştin-ortodoxe şi, respectiv, al Bisericii Ortodoxe din Moldova în viaţa, istoria şi cultura poporului Republicii Moldova.
Intuim că modificările propuse de către Ministerul Educaţiei ar ţine de posibilitatea predării Religiei sub aspect confesional. În acest sens însă, putem exemplifica practica europeană: în Germania, disciplia Religia face parte din trunchiul comun, fiind obligatorie, finanţată de Stat şi organizată de culte, confesional, cu cel puţin două ore pe săptămână. Belgia intră şi ea în aceeaşi categorie, disciplina Religia fiind obligatorie, cu două ore pe săptămână, iar în şcolile catolice din Flandra, regional, sunt prevăzute trei ore săptămânal. Grecia şi Cipru prevăd predarea religiei ortodoxe confesional, cu statut obligatoriu, organizat şi finanţat de stat, având două ore săptămânal. Elevii greci încep fiecare zi de studiu cu o scurtă rugăciune. Studiul religiei obligatoriu şi confesional mai este prevăzut în Finlanda, majoritar luterană şi în Irlanda, majoritar romano-catolic.
Vedem deci că Uniunea Europeană desfăşoară în domeniul educaţiei doar o politică de sprijin, complementară politicii naţionale a fiecărui stat membru. Competenţa exclusivă a statelor membre de a stabili conţinutul şi organizarea sistemelor naţionale de educaţie nu este pusă în discuţie din perspectiva dreptului primat al Uniunii. Uniunea nu are competență să adopte acte obligatorii în domeniul educaţiei, iar prezenţa studiului religiei în şcolile publice este o chestiune ce ţine de suveranitatea naţională a fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Chiar mai mult, Consiliul Europei de la Strasbourg a făcut diferite recomandări către guvernele naţionale ale statelor membre UE în vederea asigurării introducerii studiului religiei în cadrul trunchiului comun pentru învăţământul primar şi secundar.
Luînd în consideraţie cele expuse şi îngrijindu-ne de viața duhovnicească a fiecărei persoane și a întregii societăți, Biserica Ortodoxă din Moldova solicită autorităților Statului să întreprindă măsuri pentru protejarea familiei și copiilor în spiritul învățăturilor creștine.
Biserica Ortodoxă din Moldova vă îndeamnă să nu vă lăsați intimidați de presiunile neîntemeiate venite din partea organizațiilor neguvernamentale și a altor persoane, și să nu admiteți excluderea obiectului Religie din curriculumul şcolar. În această privință, solicităm să includeţi în proiectul Curriculum național: Planul-cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal pentru anul şcolar 2015-2016 disciplina opțională Religia.
Cu respect,
+ VLADIMIR,
MITROPOLIT AL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE