Părintele şi-a început chilia în timp ce se afla la Mănăstirea Sâmbăta. În anul 1943, la izvorul Vaii Sâmbăta, lângă un povarnis aproape vertical, Părintele Arsenie Boca terasează stânca, foarte abruptă pe această parte a muntelui. În interiorul masivului de piatră, el scobeşte o deschizătură pe care o lărgeşte în interior, cu intenţia de a realiza o chilie în inima muntelui.
Nu părintele a săpat singur chilia, aşa cum se crede. Părintele a lucrat cu oameni. În interiorul masivului, “scobeşte” o deschizătură cu înălţimea 1.65-1.75 metri şi lăţimea de 0.80 metri, pe care o lărgeşte în interior, cu intenţia de a realiza o chilie în “inima” muntelui. Ivindu-se fisuri în stânca, construieşte o schelă suspendată în faţa, spre cursul văii, şi sapă o deschidere boltită de aproape 2 metri, înaintează cam 1 metru, după care lucrarea se opreşte. Chilia e un început, un hol din care urma să se desfacă o camera în stânga.
“A renunţat pentru că a constatat că se înfiltrează apa. Părintele a renunţat la această lucrare şi din motivul acesta, dar şi din teama de a nu se face o legătură greşită între partizanii care se ascundeau prin aceşti munţi şi el. Părintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care până la urmă nu a fost de retragere, nici pentru el şi nici pentru altcineva, pentru că e în apropiere o cabană turistică”.
Cu toate astea, chilia părintelui Arsenie Boca este un loc de pelerinaj pentru turiştii care urcă special în acest loc pentru a fi în locul în care a stat şi părintele. Lumânări ard neîncetat în chilie, iar mai multe fotografii şi portrete ale părintelui sunt prinse de pereţii stâncoşi ai chiliei, dovadă că oamenii îl preţuiesc şi nu îl uită.
Chilia Parintelui Arsenie Boca se află pe versantul vestic al căldării Valea Sambetei, în dreptul cabanei “Valea Sambetei”, la o altitudine de aproximativ 1.600 de metri. Până la cabana “Valea Sambetei” se ajunge de la Complexul Sâmbăta în aproape două ore de mers pe jos, pe poteca marcată cu triunghi roşu.