Declarația Congresului Părinților „Salvați Copiii”

Noi, reprezentanţii părinţilor cu tradiţii şi valori ortodoxe, siliţi de situaţia din ţară, facem următoarea declaraţie, în numele copiilor şi viitorului nostru.

Epoca în care trăim şi-a asumat în mod explicit şi radical distrugerea simbolică şi efectivă a nucleului fundamental în jurul căruia apare şi se dezvoltă viaţa omului pe acest pămînt: familia.

De cîteva decenii suntem martorii unei ample banalizări a familiei tradiţionale şi a tainei prin care ea e instituită de Dumnezeu. Acest lucru s-a realizat printr-o întreagă „cultură a eliberării” – a „eliberării” de sub autoritatea Bisericii, apoi de sub cea părintească, pentru a sfîrşi în „eliberarea” sexuală ce i-a urmat. Efectele au fost devastatoare: procesul a dat naştere unei treptate dezmembrări a familiei printr-o adevărată cultură a divorţului şi mai ales printr-un cult al sinelui. Acum culegem, de fapt, roadele filosofiei individualismului egoist, ale cărei baze au fost puse în epoca Renaşterii, pentru a deveni apoi modelul fundamental după care s-a structurat civilizaţia occidentală. Taina cununiei a devenit un mărgăritar aruncat porcilor, care joacă astăzi pe ruinele familiei, glorificînd dreptul omului de a dispune de sine însuşi după cum doreşte şi de a-şi împlini toate dorinţele imaginabile şi inimaginabile…

Programele controlate de stat din ţările dezvoltate de astăzi sunt aproape toate ostile familiei monogame. Această situaţie este nedreaptă, avînd în vedere că se încalcă dreptul universal şi inalienabil al părinţilor de a-şi creşte copiii aşa cum cred de cuviinţă, inclusiv creşterea în cadrul propriei culturi monogame.

Acest fenomen de minimizare a familiei, care a cuprins întreaga lume, a lăsat urme şi în Republica Moldova.

Deşi oficial, familia este apărată de instituţiile de stat, în realitate se întîmplă altfel. Mai mult şi mai mult se promovează respectarea drepturilor copiilor şi protecţia acestora. În aşa mod încît copii devin net superiori părinţilor şi rolul acestora este diminuat. Drepturile copilului reprezintă o formă de dictatură asupra părinţilor. Aparent părinţii au dreptul de a decide cu referire la copii lor, însă în acelaşi timp li se îngrădeşte acest drept, în special dreptul la alegere:

1. de a-şi educa copilul într-o instituţie publică sau individual (la domiciliu). Educaţia la domiciliu sau instruirea individuală poate asigura o dezvoltare complexă a copilului şi un rezultat excelent la asimilarea programului şcolar cu soluţionarea problemelor menţionate în anexă.

2. de a-şi creşte copilul conform propriilor convingeri şi tradiţii sau ghidat de alte concepţii străine lor (aşa-numita justiţie juvenilă).

3. de a-şi vaccina sau nu copilul. Prin asigurarea aşa-numitei societăţi sănătoase, prin impunerea vaccinării copiilor la admiterea în instituţiile de învăţămînt, se încalcă dreptul copiilor la educaţie. Majoritatea statelor lumii oferă dreptul părinţilor de a nu-şi vaccina copii, cu asumarea responsabilităţii pentru sănătatea acestuia (anexa 2).

4. de a da sau nu acordul pentru întocmirea dosarului electronic al elevului cu colectarea datelor cu caracter personal. În ultima perioadă observăm că tehnologiile informaţionale ne acaparează viaţa publică tot mai mult. Cu regret, tehnologiile se infiltrează direct sau indirect şi în viaţa personală şi familială. O situaţie recentă este faptul că pedagogii obligă sau chiar forţează părinţii de a da acordul pentru a crea dosarul electronic al elevului ce conţine datele cu caracter personal atît ale copilului, cît şi ale părinţilor fără acordul acestora, fără a informa despre necesitatea şi legalitatea acestuia.

Prin adoptarea unui cadru normativ unde familia este constrînsă să-şi educe copii contrar voinţei şi convingerilor lor, prin limitarea dreptului la alegere a părinţilor, acestora li se pregăteşte o viaţă de chin, văzînd cum copiii sunt dezumanizaţi şi reeducaţi, iar în final ei pier, părinţilor ramînînd să privească fenomenul dat neputincioşi. Părinţii nu vor mai avea prioritatea supremă asupra copiilor, ci asistenţii sociali ai aşa-numitei „justiţii juvenile” vor decide în lipsa părinţilor ce este mai bun pentru copiii săi. Cel mai îngrijorător este faptul că se atacă familiile unde există o educaţie adecvată, tradiţională.

Acestea reprezintă doar momentele esenţiale şi sensibile care ne îngrijorează. Este necesar, cît mai grabnic să interveniţi în găsirea soluţiilor pentru aceste situaţii.

Astfel, noi, membrii Congresului „Salvaţi copii” cerem revizuirea legislaţiei în vigoare a ţării şi practicilor existente în sferele sociale ce vizează familia, în scopul fortificării instituţiei familiei, a moralei publice şi de a exclude ceea ce afectează grav această instituţie, şi anume:

1. reglementarea în noul Cod al educaţiei a instruirii individuale (educației la domiciliu).

2. revizuirea cadrului normativ (legi, instrucţiuni, regulamente etc.) privind copii în situaţii de risc, privind violenţa în familie, privind adopţia şi alte aspecte ce vizează drepturile copilului.

3. anularea obligativităţii vaccinării la admiterea în instituţiile de învăţămînt.

4. anularea întocmirii dosarelor electronice cu colectarea datelor cu caracter personal.

Dacă conducătorilor ţării nu le pasă de proprii copii, nouă ne pasă de copiii şi nepoţii noştri, de prezentul şi viitorul nostru în această ţară. Vrem să fim auziţi!

Fără familii şi căsătorii puternice, Europa şi civilizaţia ei vor dispărea!

Nădăjduim ca această Declaraţie să fie examinată în mod prioritar şi în cel mai scurt timp.

 Grupul de iniţiativă