Cu binecuvântarea P. S. Sale Gurie, Episcopul Devei şi al Hunedoarei, străvechea urbe de la poalele cetăţii medievale a Devei a devenit, pentru două zile, gazda unei noi manifestări istorico-teologice: simpozionul internaţional „Libertate şi constrângere religioasă – repere istorico-teologice”.
Evenimentul, prilejuit de declararea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului în curs drept an omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin cel Mare şi Elena, cei întocmai cu Apostolii, şi-a propus să aducă în atenţia celor prezenţi o paletă cât mai diversificată de aspecte privitoare la libertatea de conştiinţă, la raporturile Bisericii cu Statul, respectiv la relaţia Ortodoxiei cu celelalte culte şi confesiuni creştine sau necreştine, din perioada veche şi până în contemporaneitate. Gazdă ne-a fost, şi de această dată, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara.
Invitaţiei P. S. Părinte Episcop Gurie au răspuns mai mulţi ierarhi, precum şi peste 25 de profesori şi cercetători din ţară şi de peste hotare. Reţinuţi de diferite probleme de moment, doar câţiva dintre invitaţi nu ne-au putut onora cu prezenţa; comunicările acestora se vor regăsi însă în viitorul volum al simpozionului.
În seara zilei de joi, 17 octombrie 2013, după cuvântul de binecuvântare al P. S. Părinte Episcop Gurie, s-a dat cuvântul mai multor reprezentanţi ai Instituţiilor centrale şi locale (Deputat Natalia Intotero, Prefect Sorin Adrian Vasilescu, Inspector şcolar general adjunct Maria Ştefănie etc.), precum şi preşedintelui filialei judeţene a Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România „Clio”, prof. Simion Molnar.
Următorul moment l-a constituit lansarea unui nou volum apărut în cadrul Editurii Episcopiei Devei şi Hunedoarei, anume Istoria mănăstirii Prislop a Pr. Acad. Mircea Păcurariu, monografie ajunsă la a treia ediţie, o ediţie revăzută, îmbunătăţită şi actualizată cu noi informaţii şi cu un frumos buchet de ilustraţii; prezentarea cărţii a fost făcută de Pr. dr. Pavel Vesa din Arad.
Partea secundă a acestei întâlniri festive a fost rezervată prezentării în plen a mai multor referate, după cum urmează:
Acad. pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu: Biserica Ortodoxă Română şi regimul comunist;
Pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr: Sinodalitatea Bisericii în timpul împăratului Constantin cel Mare;
P. S. Dr. Lucian Mic: Manifestarea libertăţii religioase a românilor bănăţeni prin actul separaţiei ierarhice (1865-1870);
P. S. Dr. Nicodim Nicolăescu: Împătimire, despătimire şi nepătimire la Părinţii Filocalici din secolele IV-VI;
P. S. Dr. Daniil Stoenescu: Edictul lui Cirus şi sfârşitul robiei babiloniene din 538 î.d.Hs. – paradigmă a Edictului de la Mediolanum din anul 313;
P. S. Dr. Macarie Drăgoi: Peisajul religios, cultural şi politic al Danemarcei vikinge păgâne şi statutul regilor creştinători – între mit şi realitate;
P. S. Dr. Andrei Făgărăşeanul: Slavă omenească sau ucenic al lui Hristos?;
P. S. Dr. Emilian Lovişteanul: Libertatea şi dragostea creştină în viaţa Bisericii şi a omului.
Lucrările simpozionului au continuat în dimineaţa zilei următoare, fiind structurate pe două secţiuni. În cea dintâi secţiune, de istorie ecleziastică, au fost incluse următoarele referate:
Pr. prof. univ. dr. Ioan Vasile Leb (Cluj-Napoca): Sinoadele din perioada constantiniană;
Prof. univ. dr. Sorin Şipoş (Oradea): Confesiune şi „naţiune” în vremea regelui Ladislau IV Cumanul;
Prof. drd. Simion Molnar (Deva): Cruciadele apusene – între libertate şi constrângere religioasă;
Lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Oradea): Consideraţii istorico-arheologice privind începuturile Episcopiei de Bihor;
Prof. dr. Vasile Ionaş (Deva): Despre vechimea Protopopiatului Hunedoarei;
Pr. conf. univ. dr. Gabriel Gârdan (Cluj-Napoca): Emigrarea în Lumea Nouă ca formă de eliberare religioasă. Fondarea coloniilor protestante din America (secolul al XVII-lea);
Prof. univ. dr. Nicolae Bocşan (Cluj-Napoca): Între autonomie şi constrângerea autorităţii politice. Desemnări de ierarhi în Bisericile româneşti;
Arhid. lect. univ. dr. Alin Albu (Alba Iulia): Libertate confesională şi eliberare socială. Dinamica programului revendicativ al mişcării sofroniene;
Conf. univ. dr. Ioan Cârja (Cluj-Napoca): Românii din Munţii Apuseni între Ortodoxie şi Unirea cu Biserica Romei: cazul parohiei Certege (secolul al XIX-lea);
Prof. univ. dr. Paul Brusanowski (Sibiu): Autoritate politică şi ierarhie bisericească în Vechea Românie (1866-1918);
Prof. dr. Camelia Vulea (Deva): Învăţământul primar confesional din vicariatul Haţegului între secularizare şi autonomie (1850-1860);
Prof. dr. Mirča Maran (Vršac, Serbia): Identity, assimilation and separation church in Serbian Banat in the second half of the nineteenth century and early twentieth century;
Pr. conf. univ. dr. Florin Dobrei (Caransebeş): Biserica hunedoreană şi dualismul austro-ungar;
Dr. Dorin Petresc (Deva): Opţiuni confesionale în mediul cazon transilvănean: clerul militar din armata cezaro-crăiască (1866-1918);
Pr. lect. univ. dr. Daniel Alic (Caransebeş): Îngrădiri „moderne” ale libertăţii religioase. Clerici din Episcopia Caransebeşului persecutaţi în perioada Primului Război Mondial;
Prof. dr. Liviu Lazăr (Deva): Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică, acţiune unitară împotriva revizionismului maghiar în perioada interbelică;
Prof. dr. Ioachim Lazăr (Deva): Din istoricul Protopopiatului Ortodox Băiţa. Eforturile protopopului Dumitru Secărea pentru apărarea Bisericii contra imixtiunilor politicului şi pentru promovarea culturii şi a educaţiei moral-religioase;
Petr Balcárek (Olomouc, Cehia): Religious Freedom and Repression in Czechoslovakia as Reflected in the Life of Ignatius Chiokina (1899-1976);
Pr. lect. univ. dr. Radu Tascovici (Piteşti): Preoţi musceleni în închisorile comuniste;
Pr. prof. univ. dr. Mihai Săsăujan (Bucureşti): Măsuri de constrângere religioasă împotriva preoţilor chiaburi din Eparhia Aradului, în anii 50 ai secolului al XX-lea;
Pr. dr. Pavel Vesa (Arad): O victimă a regimului comunist: preotul Tudor Demian (1912-2001);
Dr. Toma Rădulescu (Craiova): Clerici ortodocşi în temniţele comuniste: Părintele Sebastian Chilea (studiu de caz);
Pr. lect. univ. dr. Gabriel Basa (Arad): „Prin credinţa în Dumnezeu şi prin speranţa în triumful final al binelui, neamul românesc a biruit”;
Pr. lect. univ. dr. Ion Reşceanu (Craiova): Circulaţia cărţilor vechi bisericeşti între Transilvania şi Oltenia în contextul măsurilor prohibitive din secolele XVIII-XIX. Moderatori au fost Pr. prof. univ. dr. Ioan Vasile Leb şi Pr. dr. Pavel Vesa. Secţiunea secundă, de Teologie şi spiritualitate creştină, a întrunit următoarele comunicări:
Pr. prof. univ. dr. Vasile Muntean (Caransebeş): Sf. Constantin cel Mare în lumina noilor cercetări;
Prof. univ. Tiziano Salvaterra (Trento, Italia): Economic freedom and Christian morality;
Pr. prof. univ. dr. Emil Jurcan (Alba Iulia): Sensul ideii de educaţie într-o analiză comparată;
Pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi (Alba Iulia): Adevărul şi libertatea în democraţie – o analiză misionară;
Pr. conf. univ. dr. Dumitru Vanca (Alba Iulia): Libertate şi responsabilitate: conştiinţă şi ethos liturgic;
Pr. lect. univ. dr. Ovidiu Panaite (Alba Iulia): Fundamentări teologice pentru o Teologie politică ortodoxă;
Pr. conf. univ. dr. Nicolae Morar (Timişoara): Diverse aspecte religioase în epoca Sfântului Constantin cel Mare;
Pr. asist. univ. dr. Adrian Covan (Timişoara): Doctrina triadologică în simbolurile de credinţă şi în practicile baptismale din perioada preniceeană;
Pr. conf. univ. dr. Vasile Vlad (Arad): Aspecte ale noţiunii de libertate în perspectiva Teologiei Morale Ortodoxe;
Protos. drd. Nestor Dinculeană (Deva): Ideea de martiriu în religiile monoteiste.
Moderatori au fost Pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr şi Pr. prof. univ. dr. Emil Jurcan.
La final, în plen, atât referenţilor, cât şi celor prezenţi, le-a fost prezentat proiectul cultural Inventarierea, evaluarea şi promovarea culturală a bunurilor de patrimoniu din depozitul de icoane şi carte veche de la Orăştie al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, aflat în desfăşurare.
www.basilica.ro