Mitropolitul Ilarion as Volokolamskului, şeful Departamentului de Relaţii Bisericeşti Externe al Patriarhiei Moscovei şi cel al Comisiei Sinodale pe teme Biblice şi Teologice, a acordat un interviu portalului Bogoslov.ru. În discuţia purtată cu redactorul şef, Protopopul Pavel Velikanov, acesta şi-a expus viziunea asupra rolului purtat de Comisia sa şi a locului pe care aceasta îl ocupă în viaţa Bisericii.
Printre altele, s-a mai discutat despre problemele de ordin teologic cu care se confruntă Biserica Ortodoxă astăzi şi despre pregătirile pentru viitorul Conciliu Pan-Ortodox.
I: Eminenţa, pe 5 octombrie 2011 aţi fost numit preşedintele Comisiei Sinodale pe teme Biblice şi Teologice. Dvs aţi fost cel ales de către conducătorii Bisericii Ortodoxe Ruse pentru delicata şi variata sarcină a ocarmuirii muncii bisericeşti în aria teologiei. Ne-ar plăcea să vă cunoaştem părerea despre rolul şi locul Comisiei în viaţa de zi cu zi a Bisericii. Există cumva planuri de transformare a Comisiei în ceva de genul unui „institut central de cercetare” sau a unui „consiliu de experţi”, sau aceasta îşi va păstra funcţiile actuale?
R: În primul rând aş dori să subliniez faptul că acestei Comisii şi preşedintelui sau nu li s-a cerut niciodată să „ocărmuiască munca bisericească în domeniul teologiei”. Spre deosebire, de exemplu, de ministeriatul episcopal, care este în principal un serviciu de ocarmuire şi prezervare a Tradiţiei canonice şi doctrinale, ministeriatul teologic este o chemare. Cerinţele sale, pe lângă credincioşia faţă de Biserică, sunt competenţa şi abilitatea de a gândi teologic. Astăzi ne confruntăm cu sarcina nu de a „ocărmui teologic”, ci cu aceea de a crea condiţiile necesare pentru ca noua generaţie de teologi ortodocşi să îşi dezvolte aceste abilităţi. Comisia nu este, prin definiţie, un institut de cercetări teologice. Ea ţine mai mult locul unui consiliu de experţi care, îndrumaţi de Preafericitul Patriarh şi de către Sfântul Sinod, tratează colegial anumite teme, formulând răspunsuri pentru problemele ridicate. Aceasta este sarcina sa principală. Cât despre celelalte domenii de muncă ale Comisiei, urmează să fie discutate în viitoarea sesiune de plen.
I: Eminenţa, dvs sunteţi un teolog recunoscut de comunităţile ştiinţifice atât din interiorul, cât şi din exteriorul Rusiei. Care credeţi că sunt cele mai acute probleme teologice cu care se confruntă astăzi Biserica Ortodoxa în totalitatea ei? Există probleme a căror rezolvare să aibă un rol determinant în viitorul Ortodoxiei?
R: Biserica Ortodoxă modernă păstrează continuitatea comunităţii creştine apostolice şi, în acest sens, ea este în primul rând o Biserică a Tradiţie. Viitorul Ortodoxiei depinde de credincioşia faţă de Tradiţia bisericească – Tradiţie păstrată de Biserica de-a lungul generaţiilor, indiferent de împrejurările istorice.
Spre deosebire de anumite comunităţi creştine liberale, Biserica Ortodoxa nu are nevoie de regândirea sau reânterpretarea învăţăturilor sale doctrinale sau morale. Iar când intelectualii ecleziaşti, patrologii, istoricii, liturghiştii şi reprezentanţii altor discipline întâmpină probleme în studiile lor, aceste probleme nu ţin de doctrină, ci sunt probleme specifice apărute în cadrul oricărui proces serios de învăţare.
Există totuşi o problemă foarte acută şi care este totodată şi foarte teologică, şi anume aceea a misionariatului. Nu vorbim despre mesajul Bisericii, nu despre învăţătura sa, ci despre ce trebuie făcut pentru a face această învăţătură inteligibilă şi eficientă în situaţia în care ne aflăm azi. Într-adevăr, teologia nu este numai o cercetare detaliată a înţelesului învăţăturii dogmatice şi morale a Bisericii. Este totodată o proclamare, a cale specială de a proclama lumii prin diverse mijloace adevărurile credinţei. Nu este întâmplător faptul că Patriarhul Nichifor al Constantinopolului, cunoscut apărător alvenerarii icoanelor, a folosit expresia „melodia teologiei”.
Astăzi ne confruntăm cu sarcina de a găsi astfel de căi de exprimare a învăţăturii bisericeşti, în aşa fel încât să transmitem speranţa noastră vizavi de semenii noştri care încă stau departe de Biserica sau care de-abia au descoperit calea. O particularitate a acestei sarcini este munca de catehizare depusă sub obladuirea Comisiei Sinodale pe teme Biblice şi Teologice.
I: Au existat recent discuţii intense vizavi de pregătirea viitorului Conciliu Pan-Ortodox. Cât de intens este procesul de pregătire? Cum vedeţi rolul Comisiei pe care o conduceţi în pregătirile pentru acest Conciliu atât de important pentru toate Bisericile locale? Într-adevăr, există o întreagă serie de întrebări, în special pe problema primatului, tema tratată pe căi diferite întocmai datorită diferenţelor „teologice”.
R: Nu este prima oară când trebuie să răspund întrebărilor legate de aceste pregătiri. Aceste pregătiri au început de jumătate de secol, procesul fiind câteodată intensificată, iar alte dăţi ajungând la un blocaj complet. Poziţiile Bisericilor Ortodoxe locale în legătură cu anumite aspecte regăsite pe agenda de lucru au fost armonizate. Întrebarea legată de ceea ce ar trebui Conciliul să fie a fost revizitată în cadrul dialogului inter-ortodox. Şi ar trebui precizat că această discuţie este parte a procesului conciliar ce poate fi încununat de însuşi Conciliul.
Poate e mai bine că anumite probleme disputate, asupra cărora nu s-a ajuns încă la un consens, să nu fie aduse în discuţie înainte de Conciliu, ci să fie lăsate pe mai târziu. Acestea vizează atât primatul în Biserica Ortodoxa, cât şi disputele privind dipticele sau acordarea autocefaliei.
Cât priveşte primatul, Comisia a făcut studii serioase pe această temă. Pe baza unei analize istorice, canonice şi teologice, va fi redactat un document care, după aprobarea de către Autoritatea Supremă a Bisericii, va reprezenta poziţia oficială a Bisericii.
I: Dacă este să discutăm despre şcolile teologice din Rusia, Comisia pe teme Biblice şi Teologice este cea care autorizează proiecte şi face delegări de personal. În opinia dvs, care sunt domeniile teologiei care se confruntă cu cea mai mare lipsă de specialişti?
R: Membrii Comisiei sunt teologi competenţi şi cu autoritate, însă atunci când este nevoie implicăm experţi din diferite domenii, inclusiv generaţia tânără de teologi.
Printre cercetătorii şi specialiştii noştri se regăsesc mulţi oameni angajaţi în studii patristice, atât a patrologiei răsăritene, cât şi a celei apusene. Această preocupare trebuie dezvoltată, întrucât încrederea în moştenirea patristică reprezintă un aspect deosebit de important în teologia ortodoxă modernă. Este totuşi insuficientă. Avem încă foarte puţini specialişti calificaţi în lege canonică, un domeniu în care şcolile teologice ruseşti excelau în perioada pre-revoluţionară.
Situaţia este puţin mai roză pe partea de studii biblice. În cadrul Comisiei a fost organizat un grup biblic în care sunt implicaţi atât membri ai Comisiei cât şi alţi experţi. Studiile biblice ortodoxe trebuiesc totuşi dezvoltate. Acest lucru implică nu numai consolidarea resurselor actuale, ci şi cultivarea unei noi generaţii de carturari.
Şi bineânţeles că mai există o nevoie – aceea a teologilor sistemaţizaţi. Îndeplinirea acestei sarcini nu este deloc uşoară, deoarece este nevoie de specialişti cu o erudiţie enormă nu doar în domeniul teologic, ci şi cel al filozofiei şi al culturii generale, care să dispună şi de o gândire sistematizată şi de talent literar. Încă nu am atins nivelul dogmatiştilor ruşi de felul celor că Mitropolitul Macarie Bulgakov. Sper că în cursul dezvoltării gradualea diverselor discipline teologice să cunoaştem apariţia unor oameni capabili de a concepe lucrări teologice sistematizate.
I: În ceea ce priveşte academiile teologice şi catedrele de teologie din cadrul universităţilor seculare, care este viziunea dvs asupra chemării fiecărei dintre aceste şcoli atât de diferite structural şi administrativ?
R: Tradiţia academică teologică este parte integrantă a educaţiei teologice superioare din Rusia – atât nucleul sau, cât şi fundaţia sa solidă. Sarcina principală a unei academii teologice este aceea de a cultiva cu studii superioare clerul, ierarhii şi păstorii. Nici aici nu am reuşit încă să atingem nivelul de dinainte de revoluţie, deoarece în acea perioadă educaţia academică avea o componenţă general ştiintifică şi general umanitară solidă.
Unităţile teologice precum catedrele, departamentele şi facultăţile din cadrul universităţilor seculare reprezintă o experienţă nouă, însă apariţia lor este dictată în primul rând de către sarcinile de astăzi ale Bisericii vizavi de educarea religioasă şi lucrarea misionară. Aceste unităţi ar trebui dezvoltate ţinându-se cont de avantajele pe care statutul l-îl conferă, şi anume acela de a fi parte a unei universităţi. Această implicare nu face posibilă doar restaurarea teologiei la nivel de parte integrală şi legitimă a educaţiei şi culturii; se iveşte posibilitatea teologiei de a intra în dialog şi cooperarea cu ştiinţele seculare, mai ales cele umanitare. Aceasta va contribui la dezvoltarea şi îmbogăţirea teologiei noastre şi a abilităţii sale de a vorbi lumii. Este bineânţeles necesar ca în acest proces aşa-numită „teologie seculară” să nu piardă relaţiile vii cu viaţa Bisericii. Acest pericol există şi trebuie mereu să-l avem în minte, deoarece teologia ortodoxă din afară vieţii liturgice şi spirituale este sortită pieirii sau mutilarii.
I: Comisia Sinodala pe teme Biblice şi Teologice s-a evidenţiat prin conferinţe teologice organizate de către Biserica Ortodoxă Rusă. La aceste conferinţe au participat cei mai renumiţi teologi din întreaga lume. Va fi continuată tradiţia organizării unor asemenea conferinţe, sau se va schimba formatul acestora?
R: Tradiţia organizării conferinţelor teologice internaţionale la nivelul întregii Biserici va continua cu siguranţă. Documentele conferinţelor precedente constituie o contribuţie importanţa în cadrul teologiei noastre şi totodată reflectă dinamica dezvoltării ei. În prezent, se găseşte în circulaţie o colecţie de documente din ultima conferinţă, cu tema: „Viaţa în Hristos: Etica creştină, tradiţia ascetică a Bisericii şi provocările moderne”, care a avut loc în luna noiembrie a anului trecut.
Cât priveşte formatul conferinţelor şi structura lor tematica, sunt posibile modificări. Această chestiune va fi şi ea discutată în următoarea sesiune de plen a Comisiei.
I: În concluzie, permiteţi-mi, Eminenţă, să preiau urările dvs pentru redactorii, contributorii şi cititorii portalului Bogoslov.ru, în calitate de preşedinte al Comisiei Sinodale pe teme Biblice şi Teologice.
R: Le doresc redactorilor şi contributorilor acestui site să-şi aducă mereu aminte de responsabilitatea plasată pe umerii acelora care adresează cuvântul teologic unei audienţe atât de mari, precum să şi continue să avanseze constant nivelul teologic al materialelor pe care le publica. Iar cititorilor le urez ca cercetarea materialelor prezentate să-i ajute nu doar să-şi lărgească orizonturile teologice, ci să-i şi susţină în sporirea credinţei ortodoxă.
Sursa: www.razbointrucuvant.ro