Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

sâmbătă, 27 aprilie, 2013

Mănăstirea Doina la ceas aniversar

 IMG_0613

Sâmbăta Dreptului Lazăr este prilej de bucurie duhovnicească pentru slujitorii şi enoriaşii Mănăstirii Doina din capitală. Fiind amplasată în incinta cimititului „Sf. Lazăr”, adună mii de suflete rugătoare pentru cei care trec din această viaţă, zilnic săvârşindu-se slujbe pentru veşnica odihnă.

Acest an este unul aniversar pentru sfântul aşezământ, împlinindu-se două decenii de rugăciune neîncetată pe acest loc binecuvântat de către Dumnezeu.

În dimineaţa zilei, ÎPS Mitropolit Vladimir, înconjurat de un sobor de preoţi, a oficiat Sf. Liturghie în biserica Învierii. În cadrul slujbei au fost resfinţite ambele biserici din cadrul complexului monastic, precum şi edificiile adiacente.

Monahul Teofan (Tcaci) de la Mănăstirea Nicoreni a fost hirotonit în treapta de ierodiacon.

Ieromonahul Nicolae (Roşca), duhovnic-adminitratorul Mănăstirii Ciuflea, a fost decorat cu dreptul de a purta Cruce de Aur şi Paliţă, protopopul de Drochia Prot. Mitr. Pavel Vuluţă, către aniversarea a 55-a din ziua naşterii, s-a învrednicit de ordinul mitropolitan „Meritul bisericesc”, gradul II.

Ierarhul a mulţumit celor care activează şi se nevoiesc în acest sfânt aşezământ, în special dnei Ecaterina Jardan, administrator, dorindu-le sănătate şi vlagă sufletească în îndeplinirea ascultărilor încredinţate.

La final, s-a săvârşit slujba litiei pentru slujitorii şi ascultătorii înhumaţi în preajma bisericilor, care au stat la fondarea şi construcţia acestor edificii sacre.

 

***

 

Mănăstirea Doina – scurt istoric

Acum două decenii pe teritoriul cimitirului Sf. Lazăr[1] din capitală s-a ivit necesitatea firească de a se înălţa un sfânt locaş. Cel care primeşte binecuvântarea ierarhului de a porni lucrările de edificare a bisericii este protoiereul mitrofor Tudor Tudoreanu[2].

În luna mai a anului 1992 este pusă temelia bisericii Învierea Domnului, iar prima piatră la temelia acesteia este sfinţită de arhiepiscopul Vladimir (Cantarean). Biserica fiind de proporţii prea mari şi lipsind banii suficienţi pentru înălţarea acesteia, Consiliul parohial decide construcţia unei biserici mai mici cu hramul Sfântul şi Dreptul Lazăr. Astfel, în luna mai 1993 începe construcţia bisericii Sfântul Lazăr, care este sfinţită la 13 noiembrie 1993 de către un sobor de preoţi în frunte cu mitropolitul Vladimir.

În parohie se întâmplă o tragedie, în urma unei boli nemiloase la 14 aprilie 1994 trece la Domnul preotul paroh. Biserica începe a fi administrată de mama regretatului slujitor, preoteasa Maria Tudoreanu[3]. De rând cu ea drept economi au fost numiţi Pavel şi Ecaterina Jardan, iar drept slujitori protoiereii Victor Pleşca şi Andrei Burlescu.

Lucrările de construcţie s-au stopat mai bine de doi ani, iar în anul 1996 cu susţinerea familiei Mişin, Vadim şi Ludmila, precum şi a oamenilor de bună credinţă, continuă construcţia bisericii Învierii. Sfânta masă este sfinţită la 25 decembrie 2001, de către mitropolitul Vladimir, iar la 12 februarie 2007 este sfinţită integral, după finisarea lucrărilor de pictură şi amenajare a lăcaşului.

Conform Decretului mitropolitan nr.01-01/123 din 5 iunie 2000 se binecuvântează înfiinţarea mănăstirii cu hramul Învierea Domnului, iar în funcţia de administrator al nou-înfiinţatei mănăstiri este numită preoteasa Maria Tudoreanu. Astfel, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor înregistrează obştea monahală cu nr. 1429 din 5 iunie 2000.

Bisericuţa cu hramul Sfântul Lazăr până în prezent are statut aparte de parohie[4].

În ultimul deceniu este împrejmuit cu gard teritoriul mănăstiresc, este construită o casă parohială, câteva chilii şi este înălţată o răstignire. În prezent sunt proiectate stăreţia cu blocul de chilii, trapeza şi depozitul mănăstiresc. Arhitect – Anatolie Cuzi.

Din 4 ianuarie 2010 în funcţia de administrator al mănăstirii este numită Ecaterina Jardan[5], activând şi câţiva slujitori: protoiereul Nicolae Tudoreanu[6], preotul Valentin Danu[7] şi egumenul Spiridon (Marin)[8].

În perioada de activitate a mănăstirii au deservit mănăstirea următorii clerici: Antonie Istrati, Mihail Spânu şi Ioan Tudoreanu.

Mănăstirea a primit în dar circa treizeci de părticele din sfintele moaşte ale sfinţilor de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina. Zilnic se săvărşesc parastase şi înmormântări pentru decedaţii înhumaţi în cimitirul Sfântul Lazăr.

Autor: Pr. Octavian Moşin,

cercetare efectuată în cadrul Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM



[1] Anterior cimitirul era numit “Doina”.
[2] Preotul Tudor Tudoreanu s-a născut la 17 iunie 1961 în satul Păuleşti, raionul Călăraşi. În perioada 1981-1985 studiază la Seminarul teologic din Odesa, Ucraina. Hirotonit în treapta de diacon, iar în scurt timp în cea de preot în anul 1983. A deservit parohiile din satele Temeleuţi, r. Camenca, Târnova, r. Donduşeni, Cinişeuţi, r. Rezina, Oniţcani, r. Criuleni. Din anul 1992 este numit paroh-adminitrator al bisericii Învierea Domnului din Chişinău.
[3] Preoteasa Maria Tudoreanu s-a născut la 21 noiembrie 1941 în satul Oneşti, raionul Străşeni, fiind soţia regretatului preot Ioan Tudoreanu din parohia Codreanca, r. Străşeni. Rămasă văduvă s-a dedat slujirii Domnului în calitate de dascăl la mai multe parohii, crescându-şi şi educându-şi copiii în frică de cele dumnezeieşti. La 28 noiembrie 2009 trece la Domnul.
[4] Conform certificatului nr 140 din 24 septembrie 1996 a Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor.
[5] Ecaterina Jardan este născută la 1 aprilie 1965 în satul Păuleşti, raionul Călăraşi. Absolveşte Şcoala de Cântăreţi de pe lângă mănăstirea Chiştelniţa şi din anul 1992 activează în calitate de dascăl şi econom la mănăstire.
[6] Prot. Nicolae Tudoreanu, născut la 15 mai 1985 în oraşul Chişinău. În perioada 2001-2004 studiază la Seminarul Teologic din Odesa, Ucraina, iar în perioada 2004-2009 urmează studiile la Academia Teologică din Chişinău. Hirotonit în treapta de diacon la 29 august 2004, iar la 14 octombrie 2004 în cea de preot de către mitropolitul Vladimir. În acelaşi an este numit cleric al mănăstirii, iar din 3 februarie 2012 chelarul sfântului aşezământ.
[7] Preotul Valentin Danu, născut la 29 august 1983 în satul Hiliuti, raionul Făleşti. Este absolvent al Academiei Teologice din Chişinău. Hirotonit în treapta de diacon la 2 decembrie 2007, iar în cea de preot la 30 decembrie 2007 de către mitropolitul Vladimir. La 1 ianuarie 2009 numit cleric al mănăstirii.
[8] Egumenul Spiridon (Marin), născut la 26 februarie 1976 în satul Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă. În perioada 1995-2000 studiază la Seminarul Teologic din Chişinău (cu sediul la mănăstirea Chiţcani), iar în perioada 2008-2012 studiază la Universitatea Liber Internaţională din Moldova, Facultatea de Biomedicină. În anul 1995 primeşte monahismul şi este hirotonit ierodiacon, iar la 21 iulie 1996 hirotonit în treapta de ieromonah pe seama mănăstirii Ţigăneşti. La 3 februarie 2012 numit cleric al mănăstirii.