Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

marți, 25 martie, 2008

„… Aş spune că Biserica şi-a recăpătat locul pe care trebuie să-l aibă într-o societate”.

Iulian Proca: Cum aţi găsit Biserica Ortodoxă la momentul preluării scaunului arhipăstoresc din Moldova?

IPS VLADIMIR: Am fost numit ca episcop al Chişinăului şi Moldovei în luna iulie, anul 1989. Venind în scaunul de arhiereu la Chişinău, am găsit aici 400 de biserici şi parohii, dintre care 200 abia se redeschiseseră după ce nu au funcţionat pe parcursul mai multor ani. Activau pe atunci doar 2 mănăstiri: Japca şi Mănăstirea Căpriana. Cea din urmă tocmai se redeschisese. Scopul meu a fost ca fiecare biserică să aibă preot, să aibă dascăl, să aibă cărţi de cult, de care să se poată folosi toţi slujitorii bisericii. Prima carte pe care am editat-o a fost „Mica Biblie”. A fost editată în anul 1990 şi a avut un tiraj de 100 000 de exemplare. Aceste cărţi au fost împărţite în parohii, şcoli şi pas cu pas, am mers înainte. Tot atunci am reînfiinţat şcoala teologică de cântăreţi de la Căpriana. În lipsa unei alte şcoli teologice pe acele timpuri, bineînţeles, aceasta a devenit şcoala unde se formau viitorii preoţi. În scurt timp, a urmat un val de redeschidere masivă a parohiilor închise până la acea vreme. Redeschideam pe săptămână câte 5,6,7 sau chiar 10 parohii. Atunci a apărut problema lipsei de slujitori. Redeschideam biserici, dar nu erau preoţi care să slujească în ele. Am fost nevoit să hirotonesc dascăli, cântăreţi bisericeşti sau creştini mai evlavioşi care ştiau carte bisericească şi aveau o anumită practică bisericească, adică participau la slujbe şi cunoşteau viaţa bisericească. După înfiinţarea şcolii de la Căpriana, am înfiinţat şi alte şcoli de dascăli, Seminarul Teologic şi în cele din urmă, Academia Teologică. La momentul actual avem 8 şcoli teologice în Republica Moldova, inclusiv în Transnistia. Am editat foarte multe cărţi pentru altar cât şi pentru strană, printre care Apostolul, Evanghelia de diverse formate, Triodul, Penticostarul, Minee şi multe altele. Până astăzi am editat şi reeditat aproximativ 350 de titluri de carte bisericească.
Slavă Domnului, pe parcursul anilor, împreună cu preoţii şi cu susţinerea creştinilor noştri ortodocşi, am reuşit să deschidem mai multe biserici şi mănăstiri. Astăzi, avem aproximativ 1250 de biserici care funcţionează. Între aceste 1250 de biserici sunt şi unele în construcţie. Avem 50 de mănăstiri şi schituri de femei şi bărbaţi. Bineînţeles că ne-am dori, ca în dependenţă de mărimea lor, fiecare mănăstire să aibă măcar între 30 şi 50 de călugări, dar nu este chiar aşa. Sunt mănăstiri mai mari, ca Japca, Curchi, Căpriana, unde fac ascultare mai mulţi călugări şi călugăriţe. Spre exemplu la Japca, numărul constant de călugăriţe este de aproximativ 50. Desigur, ne-am dori un număr mai mare de călugări. În ultimul timp s-a înregistrat şi un exod al călugărilor spre mănăstiri din alte ţări. Acest lucru ne întristează, dar este şi o parte bune aici, pentru că şi în Ucraina, şi în Belarus, şi în Rusia îşi duc ascultarea călugări şi călugăriţe care fac parte din Biserica Ortodoxă din Moldova. De aceea, faima Bisericii din Moldova, este dusă şi în alte ţinuturi.
Astăzi avem şcoli teologice, avem mănăstiri, avem parohii, avem slujitori. Sunt mândru că până la momentul actual, am hirotonit peste 1050 de preoţi. Dacă la început hirotoneam dascăli şi cântăreţi, astăzi cerinţa pentru un candidat la preoţie este ca să aibă absolvit cel puţin Seminarul Teologic. Tot mai mulţi tineri însă, solicită să fie hirotoniţi după ce au absolvit Academia Teologică sau Facultatea de Teologie, fie la noi sau peste hotare. Deci, Biserica prosperă, iar eu aş spune că Biserica şi-a recăpătat locul pe care trebuie să-l aibă în societate. Majoritatea preoţilor sunt de vârstă tânără sau mijlocie. De aceea au posibilitatea să lucreze cu osârdie şi îndelungat pentru binele Bisericii noastre.

Iulian Proca: În trecut, Mitropolia avea sediul în centrul capitalei şi în apropierea ei a fost construită şi o Catedrală Mitropolitană, Catedrala „Naşterea Domnului”. Astăzi, Mitropolia are un nou sediu. Se intenţionează construcţia unei noi Catedrale Mitropolitane în apropierea noului sediu?

IPS VLADIMIR: În toată ţara, inclusiv în municipiul Chişinău, s-au construit biserici noi, s-au construit sau sunt în construcţie. Majoritatea creştinilor frecventează Catedrala „Naşterea Domnului” din Chişinău. Am constatat că Catedrala e cam mică. Am dus tratative cu preşedintele ţării, vizitând Moldova şi Patriarhul Alexie, am vorbit şi cu Prea Fericia Sa. Există intenţia şi dorinţa de a construi o Catedrală nouă. Dar pentru a construi o Catedrală nouă, noi trebuie să fim pregătiţi cât de cât financiar şi material. Material de construcţie – cotileţ, cărămidă, găsim şi la noi, cu un preţ mai redus. În ceea ce priveşte lemnul, aici sunt unele probleme pentru că pădurile noastre nu sunt aşa de bogate şi aşa de mari ca să găsim atât material cât ne trebuie. Este clar că fără suportul statului, noi nu o să putem construi nimic. De aceea, pot spune doar că avem în plan să construim o Catedrală nouă.

A intervievat Iulian Proca