Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

12:06, marți, 29 septembrie, 2015

RUŞII ÎN ŢARA SFÂNTĂ: pe larg, despre noua carte publicată la Ierusalim

O nouă carte în limba rusă a fost publicată la Ierusalim, dedicată prezenței ruseşti în Țara Sfântă.

Scrisă de Diaconul Alexandru Zanemontz, cartea conține 300 de pagini de text, sute de ilustrații color de arhivă și ilustraţii contemporane ale artistului rus Ilya Viktorov. Prefața a fost scrisă de IPS Mitropolit Ilarion de New York şi America de Răsărit, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse din afara ţării, şi a fost publicată cu binecuvântarea PS Episcop Agapit de Stuttgart, șef al Comisiei editoriale bisericeşti.

Povestea începe cu pelerinajul egumenului Daniil și al Sfintei Eufrosina din Polotsk, din secolul XII, și continuă până în ziua de azi. Din viața Sfintei Eufrosina, știm că, încă din secolul al 12-lea, din timpul cruciadelor, exista o mănăstire ruseasca în Țara Sfântă. O mare atenție este acordată în mod special perioadei secolelor XIX-XX, când prezența oficialilor ruşi în Ierusalim și pelerinajele în masă, din Rusia, erau deja frecvente.

Crearea „Palestinei ruseşti”, în secolul al 19-lea, nu a fost doar rezultatul politicii guvernamentale și al deciziilor sinodale, ci mai ales un rezultat al asceților care au vieţuit în Orientul Apropiat. Șefii Misiunii Ecleziastice Ruse din Ierusalim și alţi clerici, precum și călugărițele și laicii, au ales să se stabilească în Palestina. Nimeni nu se afla acolo împotriva voinței sale; Țara Sfântă i-a atras doar pe cei care doreau să trăiască și să se roage acolo. Arhimandritul Antonin (Kapustin) a condus Misiunea aproape 30 de ani, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, și nu s-a mai întors în Rusia nici măcar o dată, în cursul acestei perioade; el s-a simțit ca acasă, în Orientul creștin, și a cultivat o dragoste adevărată pentru acesta. Nici măcar nu a fost atras în Rusia de promisiunile de a fi hirotonit episcop, așa cum se obișnuia în acele zile.

Multe mănăstiri și biserici ruseşti din Țara Sfântă au fost construite prin munca și sacrificiile personale, nu ale unor binefăcători individuali, ci ale poporului rus ca întreg. Terenul pe care a fost construită Mănăstirea Gornii a fost achiziționat prin intermediul unor colecte anunţate în ziare. Mijloacele de sprijinire a școlilor ruseşti sau de construire a pensiunilor pentru pelerini – organizate de Societatea Ortodoxă Palestină – au provenit din colecte făcute la Duminica Floriilor. Societatea Ortodoxă Palestina, mai târziu numită Societatea Imperială Ortodoxă Palestina, a fost una dintre cele mai mari organizații sociale ale Rusiei pre-revoluționare.

Cartea se concentrează, de asemenea, pe perioada post-revoluţionară a „Palestinei ruseşti”, despre care cititorul rus contemporan știe puține lucruri. După cum scrie Mitropolitul Ilarion în prefața sa, „acest lucru este crucial pentru prezența Ortodoxă Rusă în Ierusalim, care a continuat neîntrerupt, chiar și după 1917: Misiunea Bisericească Rusă din Ierusalim și organizațiile sociale şi-au continuat slujirea lor. Mai mult decât atât, între cele două Războaie Mondiale, s-au format noi comunități: în Betania, și mai târziu în Ghetsimani – o mănăstire a fost înfiinţată de două maici scoțiene, convertite la Ortodoxie… mari figuri ale diasporei ruse slujind acolo: Arhiepiscopul Anastasie (Gribanovsky) și Arhimandritul Ciprian (Kern), stareța Mănăstirii Înălțarii Domnului, de pe Muntele Măslinilor – Maicuţa (Matuska) Tamara, fiica Marelui Duce Konstantin Romanov (poet sub pseudonimul „KR”) și o rudă a țarului.

Cartea include multe fotografii vechi din arhivele mănăstirilor ruseşti din Ierusalim şi din Franța, din colecţia Societăţii Imperiale Ortodoxe Palestina și colonia americană din Ierusalim. De multe ori, fotografiile vechi și cele noi sunt juxtapuse, pentru a reflecta continua istorie a prezenței ruseşti în Țara Sfântă până astăzi.

„În timpul nostru, când granițele s-au deschis”, scrie Mitropolitul, „putem face pelerinaje la Ierusalim și Betleem, în Galileea și în pustia Iudeii. Și putem participa la aceste slujiri [de pietate], pe care generațiile strămoşilor noştri le-au întreprins în Țara Sfântă”.

Autorul, Pr. Alexandru, este un diacon ortodox. De-a lungul mai multor ani, el a predat istoria în colegiile din Israel și organizează și conduce pelerinaje. El este autorul ghidului: „O săptămână în Țara Sfântă. Ghidul pelerinului”.

Cartea lansată acum este disponibilă în librăriile din Ierusalim și Moscova și în unele biserici din Sankt Petersburg.