Prea Sfințite Vlădica Marchel,
Moartea fratelui Preasfinției Voastre, părintele Protoiereu Teodor Mihăescu ne-a întristat profund, pentru că Biserica Ortodoxă din Moldova a rămas fără unul dintre acei slujitori blânzi, înțelepți și dedicați până la abnegație misiunii lor preoțești.
În calitate de paroh și duhovnic , părintele Teodor a știut să găsească mângâiere sufletească pentru toți cei zbuciumați și întristați, îndreptându-i pe calea Adevărului.
A fost un om bun, cu multe calități ce trebuie să-i inspire pe toți cei care au cunoscut și au apreciat pe Preacucernicia Sa.
Cu adevărat despărțirea este grea, dar să ne mângâiem cu gândul că este una vremelnică, întărindu-ne cu speranța învierii și a vieții veșnice întru Domnul.
Să rugăm deci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos să îl primească pe credinciosul Său rob Teodor în Împărăţia Sa, acolo unde drepţii sălăşluiesc, unde este locaşul celor vii, în sânul lui Avraam, acolo unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, iar dacă a greşit cu ceva în această viaţă, Dumnezeu să îl ierte şi să îl odihnească în pace, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.
Cu dragoste întru Hristos,
+ VLADIMIR,
MITROPOLIT AL CHIȘINĂULUI ȘI AL ÎNTREGII MOLDOVE
***
Prot. Teodor Mihăescu (02 februarie 1950 – 07 decembrie 2012), a absolvit Seminarul Teologic de la Odessa, după care a fost hirotonit în treapta preoțească la 08 noiembrie 1990. A avut o activitate pastorală intensă, bucurându-se de respectul și aprecierea confraților slujitori și ai numeroșilor fii și fiice duhovnicești. A fost alături de turma încredințată spre păstorire (parohia s. Grinăuți, r. Râșcani) până în ultima clipă a vieții pământești. Pentru activitate preoțească rodnică, la 18 octombrie 2012 a fost decorat de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Vladimir cu dreptul de a purta Paliță.