Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

joi, 8 septembrie, 2011

Mitropolitul Vladimir al Chişinăului şi al Întregii Moldove: “Noi nu-i împărţim pe sfinţi după criteriul naţionalităţii”

— În data de 25 mai a.c., Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a luat decizia creării unei Comisii de Canonizare a Sfinţilor care s-au proslăvit pe meleagurile noastre. Despre care sfinţi este vorba în primul rând?

— O mare parte dintre asceţii credinţei şi a evlaviei ortodoxe, a căror viaţă este legată de Moldova sunt deja canonizaţi de Biserica Ortodoxă Rusă sau deBiserica Ortodoxă Română.

Nu avem noi mucenici, pentru că în Moldova perioada celor mai ample prigoane împotriva credinţei s-a redus la timpul conducerii lui Hrusciov: autorităţile sovietice au închis bisericile din ţară începând cu anul 1957 până în anul 1962. În Biserica noastră au existat clerici care au suferit pentru Hristos în vremurile de foamete care au fost în Moldova, înainte de război, cînd cei care nu împărtăşeau ideiile autorităţilor sovietice erau exilaţi în lagărele de concentrare din Siberia.

În ziua de prăznuire a sărbătorii Sfintei Treimi la noi au fost oficiate slujbe de pomenire a morţilor în legătură cu împlinirea a 70 de ani de la aceste evenimente. Desigur, este necesar un studiu amănunţit al tuturor documentelor legate de această perioadă tragică a istoriei, şi în acest scop m-am adresat personal în repetate rânduri la Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit datelor pe care le deţinem deja, există un număr de până la 46 de persoane care au suferit în acele vremuri numai pentru că erau creştini, şi nu pentru că erau chiaburi. Dorim să cercetăm dosarele lor pentru ca după aceasta să fie pregătite datele necesare pentru Comisia de Canonizare de pe lângă Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse  — pentru ca cei vrednici să fie ridicaţi în rîndul sfiţilor. Printre cei ce au avut de suferit există şi clerici şi mireni.

— Va fi fixată o dată în calendar în care va fi serbat Soborul Tuturor Sfinţilor modoveni, aşa cum a procedat Biserica Ortodoxă din Belorusia care a fixat o zi de prăznuire a Soborului Tuturor Sfinţilor din Belorusia?

— Sărbătoarea Soborului Tuturor Sfinţilor Moldoveni există deja, dar nu ştim de ce ea până în prezent nu a fost încă inclusă în calendarul bisericesc universal. Încă din anul 2004 m-am adresat Preafericitului Patriarh Alexei cu rugămintea de a binecuvânta serbarea Soborului Sfinţilor Moldoveni  în data de 1/14 octombrie. Tot în această zi Biserica prăznuieşte acoperământul Maicii Domnului, şi de asemenea şi “Icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Hîrbovăţ” — este cea mai importantă sfinţenie a Moldovei Ortodoxe. Preafericitul Patriarh a semnat această cerere.

— Dar în Moldova este ţinută această sărbătoare?

— Da. Şi noi nu facem deosebire între sfinţi după naţionalitatea lor — uite aceştea-s români, iar ceilalţi ruşi. Există sfinţi care au bineplăcut lui Dumnezeu şi s-au proslăvit în Moldova, dar care erau de naţionalitate română; există şi sfinţi care au fost cetăţeni ai Imperiului Rus. Este vorba despre Cuviosul Paisie Velicikovski, şi despre Sfinţitul Mucenic Serafim Ciciagov, care a slujit în Moldova din anul 1907  până în anul 1914, iar în anul 1937 a fost împuşcat în poligonul din Butovo.

— Astăzi mulţi dintre cetăţenii Moldovei trăiesc dincolo de hotarele ţării, inclusiv şi în Rusia. Destinele lor sunt diferite: unii ajung să lucreze cu nişte şefi neconştiincioşi care îi înşeală folosindu-se de faptul că aceştia nu cunosc bine limba. Există şi cazuri în care moldovenii ajung printre criminali, iar alteori oamenii pur şi simplu dispar. Ce face mitropolia în aceste cazuri? Nu are grijă de ei?

— Poporul moldovenesc este un popor muncitor – vorbesc acum despre toţi locuitorii Moldovei, aceştia sunt şi moldoveni, şi români şi bulgari. În ultimul timp foarte mulţi dintre concetăţenii noştri lucrează peste hotare, în primul rând în Italia, pentru că limbele italiană şi moldovenească se aseamănă — în general după două luni de lucru moldovenii vorbesc deja în italiana. Ei muncesc şi în Grecia, în Portugalia, în Franţa şi în Spania… Şi, desigur, merg şi în Rusia.

Din păcate, criza economică modială a avut un efect extrem de negativ asupra economiei republicii Moldova. La aceasta cu părere de rău s-a mai adăugat şi faptul că între Moldova şi Rusia s-au format nişte relaţii nu prea prietenoase, în care sunt implicaţi cîţiva activanţi politici. Desigur, ne rugăm ca Domnul să-i înţelepţească pe aceşti oameni, pentru ca ei să înţeleagă cît este de important să păstrezi buna înţelegere cu vecinii, în cazul acesta, buna înţelegere dintre ţările noastre – dintre republica Moldova şi Rusia pentru binele ambelor popoare – popoare ortodoxe.

În majoritatea ţărilor europene există cîte o parohie întemeiată de preoţi din republica Moldova, în unele cazuri chiar mai multe parohii, aşa cum există de exempu în Grecia, Portugalia, Franţa, Italia. Preafericitul Patriarh Kiril, răspunzând rugăminţilor noastre ne-a încredinţat în Moscova o biserică pentru Reprezentanţa Republicii Moldova pe lângă Patriarhia Moscovei. Scopul înfiinţării acestei reprezentanţe  este ca în acestă biserică să fie oficiate slujbe nu numai în slava veche bisericească, ci şi în limba moldovenească, pentru ca moldovenii care trăiesc în Moscova şi în regiunea Moscovei să se poată ruga în limba lor maternă, să se poată întîlni şi cunoaşte între ei. Nădăjduim să putem deschide acolo o şcoală duminicală, să putem desfăşura lecţii de catehizare şi discuţii duhovniceşti. Şi, se înţelege de la sine, să se poată sărbători un praznic bisericesc şi celelalte sărbători specifice vieţii de familie. De obicei la o nuntă sau la un botez la noi în Moldova se adună foarte mulţi oaspeţi.

Este important ca pe lîngă biserică să existe o încăpere în care astfel de festivităţi să decurgă potrivit tradiţiei într-un mod cuviincios. Centru de Găzduire al Moldovenilor din Moscova este destinat pentru a fi un centru duhovnicesc care să-i unească pe toţi.

— E deja cunoscut care va fi locul viitorului Centru de Găzduire al Moldovenilor?

— Da, este biserica de pe stradela Cernigovskaia care poartă hramul Sfinţilor Mihail şi Feodor de la Cernigov. Acolo există un complex întreg de clădiri, o parte fiind trasmisă Secţiei de Aspirantură şi Doctorat în Teologie Ortodoxă, numită în cinstea Sfinţilor Întocmai cu Apostolii Kiril şi Metodie, iar cealaltă parte se află într-o latură separată – peste drum. Este o regiune foarte comodă din centrul Moscovei.

Le-am împărtăşit deja moldovenilor din Moscova bucuria deschiderii acestui centru de găzduire, este vorba despre renumitul nostru scritor – I. Druţă, despre compozitorul E. Doga, şi despre cîntăreaţa N. Cepraga, despre multe alte personalităţi. Ei sunt gata să ajute la înfrumuseţarea acestei biserici  nădăjduind ca în viitor să poată trece mai des pe acolo.

De asemenea plănuim să formăm un Departament Jurudic, să deschidem şi o «linie fierbinte» de telefon pentru acei moldoveni care venind din Moldova în Rusia, ajung în situaţii dificile, întîmpină oarecare probleme.

Aţi amintit de faptul că mulţi dintre ei lucrează aici în mod cinstit, dar cei care îi angajează de multe ori îi înşeală – nu le plătesc aşa cum s-a făcut înţelegerea. Presupunem că cei care vor suferi în urma unor astfel de cazuri se vor adresa nouă. Suntem gata să le ajutăm: să-i hrănim şi pentru o vreme să-i găzduim în hotelul din spaţiul Centrului de Găzduire, iar Departamentul Juridic se va strădui între timp să soluţioneze problemele migranţilor noştri.

Cu Mitropolitul Vladimir a discutat Olga Kirianova, 07.09.2011.

 http://www.patriarchia.ru/md/db/text/1573839.html