Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

sâmbătă, 22 iulie, 2017

Impresii de la Tabăra Internațională a Tinerilor, Mănăstirea Oașa, România

1-10 iulie

Tabăra de vară din acest an a avut ca scop să învețe tinerii de a îmbina efortul duhovnicesc cu munca fizică și intelectuală. Timp de 10 zile am savurat o bucurie sufletească pe care nu o pot reda prin cuvinte. Pentru prima dată în viață am uitat de rețelele de socializare și de tehnologiile cotidiene. Fiecare zi începea cu slujba de dimineață la ora 3:00 (Utrenia, Psalmi și Ceasurile), care se termina cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, ce începea la ora 6:00. După aceasta urma micul dejun, apoi 4 ore fiecare tânăr participant trebuia să facă ascultare în funcție de domeniul ales (arhondaric, bucătărie, trapeză, lemne, chelărie, grădină, curățenie sau alte activităti).

Eu am ales munca la gradină și făceam ascultare de părintele Iosif, un călugăr foarte mărinimos care m-a învățat că în timpul lucrului dacă dorești Dumnezeu să te ajute trebuie să zici cu glas tare Rugăciunea Inimii (Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul).

După prânz aveam 2 ore de odihnă în care puteam face lecții de muzică psaltică, să ne plimbăm si să savurăm din frumusețea naturii sau să ne ocupăm cu alte activități folositoare sufletului.

Seara, după Vecernie, aveau loc conferințe tematice, la care erau invitați personalități remarcabile. La una din conferințe a fost invitat Klaus Kenneth, care a povestit istoria sa incertă – cum a ajuns la adevărata credință (Creștin Ortodoxă) după ce a trecut prin toate sectele și religiile mari ale lumii.

Splendoarea traiului călugăresc a fost înfrumusețată cu urcarea pe Muntele ,,Fetița” , de pe care se deschidea o priveliște de nedescris. Chiar dacă am fost foarte mulți tineri, din toate colțurile lumii mi-a fost ușor să găsesc limbă comună și să mă împrietenesc cu toți, deoarece fiecare îl avea pe Dumnezeu în inimă.

Îi mulțumesc Bunului Dumnezeu că mi-a oferit șansa să gust și eu din bucățică de Rai, pe care a lăsat-o pe pământ și dacă îmi va mai oferi această posibilitate să vizitez această mănăstire, cu siguranță nu o voi rata, deoarece MĂNĂSTIREA OAȘA PROVOACĂ DEPENDENȚĂ! Mulțumim din suflet gazdelor și organizatorilor!

Nicolae Baltag, s. Sălcuța, Căușeni, 18 ani.

***

Petrecând zece zile la Oașa, pot spune cu siguranță că a fost o experiență care m-a marcat. Impresiile variază de la dorința ca o lume întreagă să guste din viața plină de har a mănăstirii, până la trăiri dintre cele mai personale pe care nu cutezi sa le mărturisești decât lui Dumnezeu. Oașa te face dependent, eliberându-te.

E locul care îmbină persoane excepționale cu o ambianță naturală excepțională, e spațiul în care trăiești orânduirea firească a vieții, ce a ajuns să fie una nefirească pentru prea mulți dintre noi. Practic, marea parte din timp e ocupată de rugăciune și muncă, astfel încât nu mai ai când să faci lucruri nefolositoare pentru duh. Îmi va lipsi foarte mult slujba privegherii, care, deși începea la trei dimineața, nu te lasa obosit. O revelație pentru mine a fost muzica psaltică, mai puțin întâlnită la noi. Știam că este cântul autentic al ortodoxiei, dar acum am simțit-o și pe propria „piele” a sufletului. Având ascultare la trapeză, ne-am atașat foarte mult de frații de acolo, care, ca și toți ai mănăstirii, sunt niște oameni ca pâinea caldă.

Un alt detaliu care mi-a plăcut e că tinerii sunt implicați nu doar în treburi gospodărești, dar și în viața liturgică a mănăstirii, astfel încât Liturghia își adeverește statutul de lucrare comună.

La finele taberei, deși ne depărtăm de mănăstire, Oașa nu se depărtează de noi, sălășluindu-și harul dumnezeiesc în inima fiecăruia.

Elena Bocancea, Chișinău, 19 ani.

***

După un drum lung și obositor, ajungând la Oașa, îți pui întrebarea unde de fapt ai ajuns?! Ca să-mi răspund la această întrebare a fost nevoie de două zile, timp în care am înțeles, că adevăratele comori nu se văd cu ochiul, dar se simt cu inima.

Sfânta simplitate în care renaști, ai impresia că ai ajuns în rai. Pentru mine Oașa a fost locul în care te întâlnești tu cu tine însuți cel adevărat, așa cum te-a plămădit Dumnezeu la început, nefiind pătat de neghină și păcat. Cea mai lungă cale pe care un om poate să o facă, nu este soșeaua Panamericană sau cea Transamazoniană. Ea măsoară doar 30 de cm, de la minte la inimă, pe care o parcurgi toată viața.

Natalia Borș, Chișinău, 25 de ani.

Când zici Oașa zici dragoste, aceasta este trăirea care o simt toți cei care ajung acolo la poalele munților. Acolo este trăită cu adevărat cea mai mare poruncă a iubirii: Iubește-L pe Dumnezeu din toată inima și pe aproapele ca pe tine insuți!

Dragostea față de Dumnezeu și de cele sfinte, față de aproapele, care este citită prin faptele celor prezenți acolo dând dovadă de înalte virtuți ale liniștii sufletești, pace și înțelelegere, ieratare, blândețe, cumpătare, simplitate, răbdare, este ceea ce te absoarbe și te cuprinde. Pilonii pe care se sprijină această mănăstire sunt rugăciunea, studiul, pictura iconografică și cântarile psaltice. Simplitatea călugărilor începând cu starețul mănăstirii și încheind cu frații care fac ascultare este ceea ce te face să te smerești și să pui umărul la cele lucrate.

Duhul de acolo mi-a deschis ochii sufletești și m-a făcut să îmi văd păcatele și mlaștina în care eram înghițit și zăceam. Dorința mea de a avea haina sufletului curată s-a aprins tot mai mult și mai mult. Or, Dumnezeu ne vrea curați și cu puterea de a nu mai fi stăpâniți de patimi. Sper ca cele trăite să le am mereu în suflet și să le fac să se înmulțească.

Multumesc mult celor care mi-au oferit această frumoasă ocazie de a fi în Duhul Adevărului.

Gheorghe Movilă, Chișinău, 31 de ani.

***

Mănăstirea Oașa este unul dintre cele mai minunate locuri pe care am reușit să le vizitez până acum. Am fost încântată de sufletele calde și blânde ale părinților din mănăstire, care ne vorbeau cu atâta înțelepciune, inimile lor fiind pline de dragoste pentru Dumnezeu. Frumusețea acelor locuri mă copleșeau din ce în ce mai mult, ceea ce m-a ajutat să-L pot vedea pe Dumnezeu chiar și în cel mai mic fir de iarbă. Această mănăstire este locul unde și ateii îl găsesc pe Dumnezeu. Fiecare zi petrecută la mănăstire era una specială și deosebită, pentru că toate începeau și sfârșeau cu rugăciunea. Cred că mănăstirea Oașa este o bucățică de rai pe pământ dată oamenilor pentru a-și umple sufletele și inimile cu cât mai multă dragoste și credință.

Irina Vâlcu, s. Sălcuța, Căușeni, 17 ani.

***

Ferice de omul care, deși uneori nici nu se gândește, este sărutat de Bunul Dumnezeu, astfel alegându-se cu daruri fără de preț. Asta s-a întâmplat și cu mine în această vară . Datorită strădaniei preoților Octavian Moșin, Nicolae Jelihovschi și Adrian Ciobanu, în perioada 1-10 iulie, alături de alți tineri din Republica Moldova am fost găzduiți de Mănăstirea Oașa din România – un colț de Rai, rupt parcă din împărăția lui Dumnezeu, o piatră nestemată dintr-o poveste nemuritoare. Pitorescul împrejurimilor, verdele veșmânt, apa cristalină, munții, dar și activitățile, discuțiile cu oameni de credință, îmi vor rămâne pentru totdeauna în suflet, în gând, în inimă.

Îi mulțumim Domnului pentru fericirea de a-i vedea Grădina Raiului.

Luminița Demcenco, s. Sălcuța, Căușeni, 18 ani.

***

La început doream să știu ce înseamană ,,Oașa”,de la ce provine și multe altele, dar într-un sfârșit mi-am dat seama că ,,Oașa” este cel mai primitor loc și cu cei mai buni oameni.

La Mănăstirea Oașa te regăsești, e o întâlnire cu tine. E o regăsire a ”eu”-lui, pe care noi l-am perdut în lumea virtuală.

Am rămas cu cele mai frumoase gânduri și impresii.

Iurie Ungureanu, Soroca, 17 ani.

***

Vizitând Mănăstirea Oașa am rămas fascinat de frumusețea acelui loc sfânt. Am fost plăcut surprins de faimoasele împrejurări și locuri ale acestei mănăstiri. Cel mai mult mi-a plăcut liniștea copleșitoare și atitudinea plină de iubire a călugărilor față de noi. Slujbele și ascultările săvârșite m-au remodelat.

Artemie Sava, Drochia, 18 ani.

***

Mulțumesc din suflet că am avut ocazia să particip și să fiu alături de obștea monahală, în cadrul ascultărilor de la mănăstire. Am rămas profund impresionat de această tabără internațională, în timpul căreia am învățat multe lucruri noi. Mi-am făcut noi prieteni, cu care am discutat despre viața duhovnicească.

Acel loc e binecuvântat de Dumnezeu, te simți cu totul în altă lume, natura e îndreptată și ea către divinitate: munți înalți, brazi puternici, ape line, toate slujesc în același timp lui Dumnezeu.

Perioada de 10 zile le compar cu 10 ore, nici nu știu când au trecut. Aceste zile au lăsat imprimată în sufletul meu, voința de a-i sluji lui Dumnezeu și de a ajuta aproapele. Consider, că și în Republica Moldova se poate și ar trebui organizate astfel de tabere, care vor ajuta tinerii să se apropie de Dumnezeu și să cunoască ce este Ortodoxia.

Oașa e un loc magnific, o dată ajuns aici, dorești să revii pentru a trăi alături de Domnul.

Marcel Baleca, Chișinău, 22 de ani.

Un loc liniștit în inima munților, în care rugăciunea îmbinată cu ascultarea te fac să meditezi mai mult asupra faptului cine ești tu cu adevărat si să te gândești câtuși de puțin și la cei din jurul tău. Ascultarea care era necesarăa fi înfăptuită în fiecare zi, la început părea nespus de grea, dar îmbinată cu rugăciunea lui Iisus devenea mai ușor de realizat.

Aici iți dai seama cât de mult apropie rugăciunea pe oameni unul de celălalt. Oameni din diverse colțuri ale lumii muncesc și conlucreaza între ei și aduc slavă lui Dumnezeu. După câteva zile de ascultare și rugăciune în tabără începi să înțelegi că în Hristos naționalitate nu e. Că El e dragoste desăvârșită și îți dorești din ce în ce mai mult să urmezi poruncile Lui. Și că mai ai foarte mult de muncit asupra ta. Îți dai seama că fiecare dintre noi are o părticică de Dumnezeu în el și că iubindu-ne unii pe alții și respectându-ne aducem Slavă Lui Dumnezeu pentru toate și înmulțim pacea în inimile noastre! Doamne ajută întregii obști monahale a acestei mănăstiri și tuturor celor care cu dragoste au participat la acestă tabără.

Cristina Lupu, com. Trușeni, Chișinău, 32 de ani.

Pe lângă farmecul liniștitor al naturii înconjurătoare, la Oașa ne-am bucurat de măreția și frumusețea slujbelor de noapte. În timpul lor cântările monahilor și ale tinerilor creau în interiorul bisericii o atmosferă îngerească.

Aici am reușit să cunosc oameni deosebiți, cu care m-am împrietenit. Despărțirea de acel loc a fost grea, inimile noastre nu doreau să se despartă. Într-un final a trebuit să ne luăm rămas bun și să ne resemnăm cu despărțirea. M-am reintors acasa cu multe bucurii și amintiri plăcute, precum și cu nădejdea că într-un timp nu foarte îndepărtat voi reveni iarăși la Oașa.

Nicolae Ciuntu, Durlești, 26 de ani.

Tabăra Internațională a Tinerilor s-a desfășurat în perioada 1-10 iulie, la Mănăstirea Oașa, jud. Alba Iulia, România și au participat peste 150 de tineri din mai multe țări.

Din partea Asociației Studenților Creștini Ortodocși din Republica Moldova au fost delegați 20 de tineri în frunte cu preotul Adrian Ciobanu din parohia Pelinia, r. Drochia.

Aducem sincere mulțumiri organizatorilor: părinților și fraților mănăstiri Oașa, tinerilor de la ASCOR Cluj-Napoca, precum și parohiei ”Sf. Nectarie de Eghina” din or. Parma, Italia, care a organizat transportarea tinerilor tur-retur.

A consemnat pr. Octavian Moșin

Sursa: www.tineretulortodox.md