Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

miercuri, 12 septembrie, 2012

Icoana făcătoare de minuni cu chipul Maicii Domnului, zisă a sărmanului, la a 11-a aniversare

La 10 septembrie a.c., la biserica cu hramul “Sf. Diomid” de pe lângă Centrul “CATERD” a fost sărbătorită cea de a 11-a aniversare a icoanei făcătoare de minuni cu chipul Maicii Domnului, zisă a sărmanului.

Încă din 2001, datorită purtării de grijă a părintelui-paroh Prot. Mitr. Vladimir Caprar, beneficiarii Centrului, precum şi numeroşii enoriaşi ai sfântului locaş, au posibilitatea de a se închina acestei sfinţenii şi de a cere mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în toate trebuinţele vieţii.

***

Prin mila lui Dumnezeu, pe la mijlocul lui septembrie 2001, o icoană a Maicii Domnului, din biserica “Sfîntul Mucenic doctor Diomid” de la Centrul Creştin de Caritate şi Terapie Duhovnicească “CATERD” din municipiul Chişinău (Poşta Veche), s-a arătat a fi făcătoare de minuni. Icoana a fost descoperită de părintele Serghie de la Mănăstirea “Noul Neamţ” (Chiţcani). De acel părinte Serghie, cunoscut de toţi, care mulţi ani la rînd, mărturisea pelerinii moldoveni la Poceaev.

Adresa Bisericii “Sf. Mucenic doctor Diomid”:
mun. Chişinău, sect. Rîşcani (Poşta Veche), str. Vasile Badiu nr. 17b, tel.: 46 41 82, 46 54 04.

Icoana, a fost dăruită bisericii, în joia săptămînii luminate 2001, de familia Ceban, Valeriu şi Tamara, care locuiesc vizavi de biserică. Dar s-a aflat a fi făcătoare de minuni abia peste jumătate de an. S-au tămăduit lîngă ea grav-bolnavi, s-au descoperit furturi, s-au împlinit dorinţe spre mîntuire, s-a dobîndit naştere de prunci, s-au aflat pierduţii.

Istoria acestei icoane e chiar în preajma-i, căci acolo se află mii şi mii de scrisorele cu diferite cereri, dorinţe şi dureri ale creştinilor. În fiecare duminică şi la sărbători, la cerinţa creştinilor se săvîrşesc tedeumuri de mulţumire. Creştinii au numit această icoană a Maicii Domnului “Icoana sărmanului”, pornind de la înfăţişarea ei, căci nu este aurită sau cu pietre scumpe, ci este pictată cu vopsele naturale pe o bucată de scîndură negeluită. Se vede că a fost făcută, nu întîmplător, ci la o mare nevoie.

Înalt Preasfinţia Sa Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, vizitînd Centrul creştin “CATERD” şi Biserica “Sf. Diomid”, s-a închinat la icoană şi a spus, că prin descoperirea acestei icoane, Bunul Dumnezeu a arătat, că a fost ales corect locul pentru biserică. Dar nici înalt Preasfinţia Sa, nici parohul bisericii “Sf. Diomid”, nu ştiau despre cele ce aveau să se descopere mai tîrziu şi anume:

Strada Doina, pînă în 1940, era numită Şleah, deoarece case erau numai în vale. În partea de la deal, de această stradă, erau lanuri ale boierului Petru Păvilescu. Curtea boierului, era cam pe unde astăzi se află Colegiul de Poliţie.

De cîte ori trecea boierul, de la curte, în oraş sau din oraş, la curte, oprea totdeauna trăsura lîngă un nucar bătrîn, unde astăzi se întretaie strada Doina, cu strada Vasile Badiu, se ridica în picioare şi îşi făcea semnul crucii înspre răsărit. Copiii boierului: fiica şi doi feciori, odată l-au întrebat de ce face popas si semnul crucii anume în acel loc. Atunci el i-a dus ca la o sută de paşi prin lan, într-un hăţiş, unde printre copaci şi tufari, copiii au văzut o bisericuţă, în jurul căreia erau vreo şapte, opt morminte. Era un cimitir boieresc vechi, cu cruci şi plăci de morminte incrustate şi sculptate în piatră şi acoperite cu muşchi. Erau foarte vechi şi nu mai erau îngrijite de nimeni.

Orientîndu-ne după cele povestite, conchidem că acel cimitir vechi şi bisericuţa erau chiar pe locul unde astăzi se află clădirea Centrului Creştin “CATERD” şi Biserica “Sfîntul Mucenic doctor Diomid”. Şi ne-a povestit despre toate acestea nu altcineva, ci însăşi fiica boierului Păvelescu ““ Maria, o femeie vioaie, plină de viaţă şi bună la suflet. A crescut opt copii, iar acum se bucură de nepoţi şi strănepoţi.

Iată ce povestesc şi alţi creştini mai în vîrstă. Pe cînd s-au dat locuri de casă şi în partea de la deal, a străzii Doina, oamenii au acceptat peste tot, în afară de locul, despre care am aflat mai sus. Mai tîrziu, totul a fost devastat. Osemintele şi crucile au fost duse nu se ştie încotro (se presupune, că au fost transportate la cimitirul “Doina”), iar terenul a fost pregătit pentru construirea grădiniţei.

Valeriu şi Tamara Ceban au cumpărat casa în care locuiesc, iar icoana le-a rămas de la cei ce au construit-o. Au găsit-o pe aceste locuri şi se presupune, că este unicul obiect rămas din bisericuţa veche.

Deci, cu ajutorul familiei Ceban, icoana s-a întors la ea acasă.

***

Minuni săvîrşite la Icoana Sărmanului

Povesteşte părintele paroh

Descoperirea icoanei

Într-o zi de luni, pe la mijlocul lunii septembrie 2001, la biserică au venit două femei creştine de la Poşta Veche ““ Elena şi Maria, ale căror apartamente au fost jefuite. După incident ele au plecat la Chiţcani, la părintele Serghie, care le-a trimis la Biserica “Sf. Mc. dr. Diomid” să aducă rugăciuni în faţa celei mai vechi icoane a Maicii Domnului. Să aprindă luminări din cele mai mari, că timp de o săptămînă vor fi găsite toate obiectele furate.

Atunci mi-am amintit de acea icoană pe care o adusese vecina Tamara. Am adus icoana din altar, am pus-o pe analog, le-am lăsat să se roage şi am ieşit din biserică. După ce au plecat, am observat că sub icoană erau două scrisorele ““ femeile şi-au scris necazul, jeluindu-se Maicii Domnului şi cerîndu-i ajutorul. Acestea au fost primele dintre miile de foiţe ce se văd acum sub icoană. A doua zi a fost furată maşina care deservea Centrul nostru. Stăpînul ei, Vasile, de asemenea, s-a rugat la icoană, a aprins cîteva luminări, a scris o foiţă, a pus-o sub icoană şi a plecat acasă. Duminică dimineaţa s-au găsit maşina centrului şi cea a femeilor cu toate obiectele furate.

În aceleaşi zile, rugăciunile fierbinţi la Icoana Sărmanului i-au dat dreptate în judecată creştinei Nina, care rămăsese fără de acoperiş deasupra capului şi i-au întors o datorie veche creştinei Eudochia.

Sfîntul şi icoana

Într-o duminică dimineaţa, două femei, se apropiau de biserica noastră şi încă din stradă, una dintre ele arătînd la icoana Sfîntului Diomid de deasupra intrării, a strigat:” Iată pe el l-am văzut în vis. Acesta mi-a dat icoana.”

Intrînd în biserică şi dînd cu ochii de icoana noastră a zis: Iată această icoană mi-a dat-o. După ce s-a închinat, femeia a început să povestească cu lacrimi, cum medicii i-au pus diagnoza: “Cancer la creier” şi cum ea plîngea neîncetat. Şi iată că într-o noapte i s-a arătat în vis un sfînt, pe care nu-l ştia, dar care i-a zis să nu plîngă şi să nu se ducă la operaţie. I-a dat o bucată de scîndură cu chipul Maicii Domnului şi a spus, că dacă va veni la el, se va vindeca.

Cine eşti tu? a întrebat femeia. Dacă vei veni, vei şti, a fost răspunsul.

Ziarul “Toaca”, nr.5, august 2007
www.blaj-matrona.orthodoxy.ru/toaca.php