Am petrecut patruzeci de zile după Înviere. Probabil este cea mai frumoasă perioadă a anului bisericesc, când creştinii se salută cu mesajul “Hristos a Înviat!”. Fiecare dintre noi devine martorul Învierii şi un propovăduitor al tainei pe care Dumnezeu o săvârşeşte faţă de persoana Sa. Acestea sunt tainele divine: Întruparea, Jertfa, Învierea şi iată am ajuns la Înălţare. E ultimul eveniment din viaţa Mântuitorului, eveniment în care se rezumă toată viaţa pământească a Domnului Hristos.
Înălţarea lui Hristos întru slava şi şederea Sa de-a dreapta Tatălui este chipul deplinei îndumnezeiri a umanităţii Lui. Prin toate acteleSale, Întrupare, Moarte, Înviere El a indumnezeit treptat firea omenească pe care a asumat-o, dar prin Înălţare a transfigurat-o pe deplin.
Înălţarea Sa nu înseamnă retragerea din lume, pentru că El continuă sa fie prezent şi lucrător prin Sfântul Duh. “Puţin timp mai sunt cu voi şi Mă duc la Cel ce M-a trimis.” (Ioan 7, 33) ne-o spune Mântuitorul, apoi adaugă “Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi!” (Ioan 14, 16-17).
Cu noi este Dumnezeu! – această realitate o exclamă proorocii şi o confirmă toţi credincioşii dreptmăritori, căci Dumnezeu, care din dragoste a creat lumea, nu o părăseşte.
Înălţarea Domnului este momentul conştientizării că Dumnezeu aşteaptă înălţarea noastră, că doar printr-o viaţă virtuoasă suntem în stare să ne ridicăm cu adevărat şi să fim vrednici de viaţa veşnică de rând cu toţi drepţii.
Dar cum să ne ridicăm la Domnul? Prin smerenie. „Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har…Smeriţi-vă înaintea Domnului şi El vă va înălţa.” (Iacob 4, 6, 10).
Astfel, dargii mei, să încercăm a parcurge acest drum dela Naşterepână la Înălţare şi an de an vom înţelege sensul trăirii pământeşti. Doar cel care Îl descoperă pe Hristos înţelege “Calea, Adevărul şi Viaţa.”, căci “Nimeni nu vinela Tatăl Meudecât prin Mine.” (Ioan 14, 6).