Magazine bisericeşti

Magazinul de obiecte şi literatură bisericească

Str. Bucureşti, 119, Mitropolia Moldovei,
mun. Chişinău Tel: 23-20-73

Magazinul "Clopotniţa Moldovei"

Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, mun. Chişinău Tel: 22-61-94

sâmbătă, 14 aprilie, 2018

A III-a ediție a Festivalului cântecului pascal „Învierea lui Hristos luminează tuturor” în Protopopiatul Ștefan Vodă

Sărbătorile pascale sunt pentru creștini o bucurie veșnică care ne aduce Lumina Lină a Învierii. Astfel, în data de 11 aprilie 2018, în săptămâna Luminată, IP gimnaziul „Ion Creangă” din satul Ermoclia a fost gazda celei de-a III-a ediție a Festivalului raional al cântecului pascal „Învierea lui Hristos luminează tuturor”.

Festivalul a fost organizat de Consiliul raional Ștefan-Vodă, direcția cultură, tineret, sport și turism în colaborare cu biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Ermoclia. Obiectivul urmărit a fost familiarizarea tinerii generații cu cântecul popular religios și sensibilizarea societății care, datorită muzicii sacre, poate deveni mai receptivă la lucrurile profunde și esențiale. Înaltul eveniment de la ediția din acest an a fost structurat în două secțiuni. Secțiunea I- Cântecul Pascal, care a inclus două numere din cântecul pascal, colinde pascale. Secțiunea II- Coșul Pascal, cu bucate de Paște pentru sfințit preparate în casă. (Accesați rubrica „Galerie foto” de mai jos pentru a vedea imajini de la acest eveniment cultural-duhovnicesc.)

Ca orice lucru bun și bineplăcut lui Dumnezeu, Festivalul a debutat cu o rugăciune comună înălțată în cadrul Sfintei Liturghii, care a avut loc la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, apoi evenimentul a continuat în curtea gimnaziului „Ion Creangă” din sat. Aici, abia pășind pragul curții oaspeții s-au pomenit în epoca antică și anume în satul biblic. La intrare străjerii își desfăceau sulițele încrucișate în fața oaspeților în semn că sunt bine-veniți la sărbătoare. În acest sat biblic improvizat timpul parcă s-a oprit în loc. Colectivele teatrale ale Caselor de cultură au redat subiecte zguduitoare din viața Mântuitorului (trădarea, judecata, suferința, minunile, înmormântarea, învierea și înălțarea la cer). Din satul Volintiri, pe rol de statuie, au fost străjerii și magii; satul Talmaza – Irodul; satul Cioburciu – redarea prin arta teatrului a suferinței și judecății lui Hristos. Dna Valentina Uța, șef DCTST, a știut să reamintească mereu la toate evenimentele din anul acesta, că anul 2018 este Anul Ștefan cel Mare și Sfânt și a încadrat în satul biblic pe Oltea, mama lui Ștefan cel Mare cu fiicele sale, ascunse în Mănăstirea Neamț, în chip de călugărițe, miraculoasele statui din orașul Ștefan Vodă. Oaspeții și participanții nu au pierdut ocazia de a face fotografii cu personajele din satul biblic. Drumeții veniți de mai departe au putut sta la un popas în cortul improvizat din curte, unde toți doritorii au fost serviți de către dna Nina Botezat din Ermoclia cu pască, turte, azimă și un zâmbet cald potolindu-și setea cu o cană de must, precum cândva se servea cu aceste bucate oștenii care poposeau în drumul lor de la un templu spre altul.

Prin acest festival de Paști s-a dorit invocarea liniștii, păcii și seninului înalturilor sufletești, spre care ne cheamă Sărbătoarea Sfintelor Paști. Cu pace sufletească a fost cuprinsă toată atmosfera de sărbătoare de la primele note ale piesei „Ave Maria”, iar oamenii care în paralel mai savurau din expozițiile prezente, s-au adunat cu mare grabă lângă scena improvizată fiindcă recunoscuse vocea de aur a satului Ermoclia deținută de Liliana Șchiopu. A urmat apoi  rugăciunea „Tatăl nostru” cântată de elevii gimnaziului „Ion Creangă” a satului.

La sărbătoare au fost mulți oaspeți și invitați. Au fost de față și primele persoane din conducerea raionului și satului, preoți ai parohiilor și creștini din localitățile raionului. Drept oaspeți de onoare al acestui eveniment au fost: protopopul raionului, protopopul mitrofor – Constantin Portărescu, vicepreședinții raionului – dnii Alexandru Pavlicenco și Vasile Gherman; Grigore Repeșciuc, băștinaș din satul Ermoclia, primar de Căușeni; Igor Ticuș, băștinaș al satului Ermoclia, președintele Diasporei moldovenilor în Rusia. Festivalul cântecului pascal a fost deschis de cuvântul plin de învățătură al preotului paroh Gheorghe Ursu și de prima față a localității dl Mihail Țurcanu, primar de Ermoclia care au venit cu un mesaj de felicitare către toți creștinii cu prilejul sfintelor sărbători pascale, mulțumind tuturor pentru dragostea și credința ce o manifestă în păstrarea și cultivarea frumoaselor tradiții și cântece pascale prin care este slăvit Mântuitorul Hristos cel Înviat.

Dnii Alexandru Pavlicenco și Vasile Gherman în numele Consiliului raional și al lor propriu au felicitat participanții cu această sărbătoare importantă pentru toți creștinii, dorind continuitate acestui festival, manifestând speranța de a ne revedea și la anul plini de dragoste și cu inima caldă ca să putem primi Lumina Învierii în suflete. Cu  un cuvânt de salut a venit către toți băștinașii  dl Igor Ticuș, băștinaș al satului Ermoclia, președintele Diasporei moldovenilor în Rusia, care s-a declarat fericit că se află acasă printre ai săi la așa sărbătoare importantă pentru creștini și a promis că va transmite celor peste 1000000 de moldoveni membri ai diasporei că tradițiile în satele Moldovei sunt păstrate cu sfințenie. Cu un mesaj plin de emoție și bucurie pentru băștinașii din satul Ermoclia a venit primarul de Căușeni, dl Grigore Repeșciuc care a adus idea de a lărgi hotarele acestui festival frumos și a organiza pe viitor un festival comun cu raionul Căușeni. Onoarea deschiderii festivalului pascal „Lumina lui Hristos Luminează Tuturor” i-a revenit gazdei dnei Tatiana Șargarovschi, directorul gimnaziului „Ion Creangă”. Și desigur acest eveniment în premieră petrecut la Ermoclia a avut parte de un prezentator  profesionist care are veleitate de a prezenta un festivalul  pe măsură, dna Maria Romanciuc.

Introduși în scenă rând pe rând Corurile bisericești au ținut până la urmă oamenii într-o adevărată euforie, creștinii  savurând cu aviditate  muzica a cappella (fără acompaniament instrumental), cântată de către Corurile  bisericești: ”Sfânta Treime”, or. Ștefan-Vodă; ”Sfântul Ioan Botezătorul”, or. Ștefan-Vodă; Sfântul Mucenic Dimitrie, s. Cioburciu; ”Sfântul Nicolae”, s. Copceac; ”Cuvioasa Parascheva”, s. Marianca de Jos; ”Cuvioasa Parascheva”, s. Olănești; ”Nașterea Maicii Domnului”, s. Palanca; ”Înălțarea Domnului”, s. Purcari; ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, s. Răscăieți; ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, s. Semionovca; ”Sfântul Mucenic Dimitrie”, s. Ștefănești; ”Adormirea Maicii Domnului”, s. Talmaza;  ”Nașterea Maicii Domnului”, s. Talmaza; ”Sfântul Averkie”, s. Tudora; ”Sfântul Mucenic Gheorghe”, s. Volintiri. Unicul Instrument care a răsunat la acest festival a fost toaca, cu adevărat o cântare nemaipomenită în lemn la care oamenii au rămas uimiți de măiestria dlui Valeriu Gavrilovici din satul Tudora, bătaia de toacă este menită să aducă aminte de patimile Domnului nostru Isus Hristos și de suferințele prin care a trecut. Printre colectivele care au evaluat a fost: Centrul raional de creație pentru copii și adolescenți ”Ștefan-Vodă”; Școala Duminicală ”Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Ștefan-Vodă; Centrul Comunitar de asistență socială din s. Olănești; Ansamblul vocal ”Mugurașii”, s. Talmaza; Corul de copii al gimnaziului ”Ion Creangă” din Ermoclia

  Acest eveniment nu a putut fi desfășurat fără participarea copiilor, deoarece însușii Isus a spus: ”lăsați copii să vină la mine și nu-i opriți„ și nu au fost opriți ba chiar încurajați,pe lângă colectivele de copii deja menționate, indicăm încă două voci de îngeri: Maria Pîslaru din satul Volintiri și Irina Chetrari din satul Copceac.

Cât ține a doua parte a Festivalului, aici au participat reprezentanți ai 17 localități a raionului, 56 de expozanți printre care: meșteri populari, centre de artizanat, instituții de cultură și învățământ, biblioteci, muzee, colecționari de covoare, prosoape, băsmale,clopoței, pălării și costume naționale de sărbătoare.

Preotul paroh Gheorghe Ursu a bucurat creștinii cu ocazia de a se închina unei icoane de colecție străveche datată din anul 1662. Împreună cu Centrul de artizanat ”Zehra” a venit la sfințit pasca în Ermoclia tot satul Ștefănești, desigur că în miniatură de păpuși naționale. Satul Ermoclia a surprins toți oaspeții  cu o colecție bogată de covoare, păretare și scoarțe în număr de peste 30. Gimnaziul satului a aranjat în aer liber o cameră din casa mare cu mobilier, obiecte de atunci și desigur zestrea cu perne, prosoape și covoare. Au fost expuse colecții de peste 100 de prosoape naționale vechi și colecționarii de broboade în număr de peste 300 de exemplare. A fost de asemenea și expoziția a coșului pascal care a inclus bucate pentru sfințit preparate neapărat în casă și după rețete vechi (carne de miel, pască cu smântână, pască cu brânză, cozonac cu mac, cozonac cu nucă, cârnaț de casă, flori, crenguțe de salcie, ouăle roșii și încondeiate, o băutură tradițională ș.a.). Toți participanții după regulament au purtat haine naționale.

La final, în semn de apreciere toți participanții au primit diplome pentru promovarea valorilor spiritual – culturale în cadrul Festivalului raional al cântecului pascal ”Învierea lui Hristos luminează tuturor” din partea Consiliului raional Ștefan-Vodă însoțite de câte un cadou de preț. Protoereu mitrofor, Gheorghe Ursu, la rândul său, a menționat pe toți participanții cu diplome și cadouri. Blagocinul Constantin Portărescu  a înmânat oaspeților și invitaților câte o Pastorală la Învierea Domnului a Înaltpreasfințitului Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove.

La încheierea Festivalului a răsunat imnul, troparul pascal ”Hristos a Înviat” cântat de către corul raional al preoților. Glasurile melodioase răsunate în această zi a fost o sensibilizare a sufletului, a spiritualității interioare și după eveniment a rămas o vibrație a spațiului, un leagăn a văzduhului pe note muzicale.

Marina GANEA, specialist superior DCTST, Ștefan-Vodă, Protopopiatul Ștefan Vodă